Interviu/ Marin Gherman, Preşedinte BucPress (Cernăuţi): “Noua Concepție a Audiovizualului pentru Minorităţi din Ucraina prevede încălcarea dreptului minorității naționale românești la informare în limba maternă”

Reprezentanții societăților pentru cultura românească din regiunea Cernăuți, împreună cu reprezentanţi ai presei de limba română din Ucraina, şi-au manifestat în mod public îngrijorarea faţă de noua Concepție a Audiovizualului pentru Minorități Naționale din Ucraina, înaintată spre dezbateri publice. Principala critică semnalată vizează „o îngrădire a drepturilor și libertăților minorităților naționale din Ucraina, inclusiv a drepturilor comunității românești”, datorită propunerii menţionate în Conceptţe privind reducerea redacțiilor care asigură informarea în limba maternă a comunității românești din Ucraina. Integrarea colectivelor de jurnaliști români în echipele regionale de știri, reprezintă, conform semnatarilor Apelului societăților pentru cultura românească din Ucraina, “o formă latentă de lichidare a redacțiilor minorităților naționale”.

Jurnalistul Marin Gherman, președinte și coordonator de proiecte al Centrului Media BucPress din Cernăuți – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, ne oferă o imagine de ansamblu despre perspectivele şi provocările privind noua Concepție a Audiovizualului pentru Minoritățile Naționale din Ucraina, într-un interviu acordat pentru Europunkt, lui Vladimir Adrian Costea.

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne prezentaţi care sunt modificările aduse de noua Concepţie a Audiovizualului pentru Minorităţile Naţionale din Ucraina? Care este schimbarea de paradigmă pe care o identificaţi?

Marin Gherman: Modificări sunt foarte multe în comparație cu principiile de funcționare ale redacțiilor pentru minoritățile naționale din anii precedenți. La Kiev are loc o schimbare de paradigmă în ceea ce privește administrarea Audiovizualului Public. Să nu uităm că acum doi-trei ani în Ucraina funcționau companii de stat pentru televiziune și radiodifuziune, care, de cele mai multe ori, erau subordonate decidenților politici de la Kiev. Clasa politică din Ucraina dispunea de un mecanism informal de reclamă politică gratuită și de informare a cetățenilor despre „marile succese” ale statului ucrainean condus de „eroii țării” (indiferent de persoanele de la conducere).

După Euromaidan a fost luată decizia de a înființa un Audiovizual Public, care să fie apolitic, să fie unul modern și atractiv. Or, în pofida finanțărilor mari din anii precedenți, popularitatea acestor organe de presă a fost într-o permanentă scădere. Este vorba de peste douăzeci de filiale regionale ale Audiovizualului Public și de mai multe posturi naționale de televiziune și radio. A început reforma Audiovizualului Public, una pe care o consider necesară și eficientă, însă, în paralel au început discuțiile privind redacțiile minorităților naționale din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. La finele anului 2017 a fost înaintat spre dezbatere publică un proiect al Concepției Audiovizualului pentru Minorităţile Naţionale din Ucraina, care a propus unele modificări absolut necugetate, însă care au șansa să fie realizate. Dacă până în prezent redacțiile minorităților naționale din regiunile amintite mai sus aveau un stat de echipe aparte de jurnaliști, care produceau știri, emisiuni culturale, emisiuni în direct la radio și tv, adică redacții de sine stătătoare, alături de redacțiile de limba ucraineană, autorii Concepției propun să fie integrate aceste redacții în echipele generale de știri, așa zisele newsroom-uri, în care etnicii români vor trebui să traducă știrile produse de colegii lor ucraineni. Adică, va dispare echipa separată de știri, cu scopul de a economisi resurse financiare. La fel este propusă subtitrarea la televiziune a emisiunilor realizate de jurnaliștii ucraineni în limba română și aceste emisiuni să fie considerate ca emisiuni pentru vorbitorii de limba română din Ucraina! De asemenea, este propusă crearea unei platforme naționale – Centrul Audiovizualului pentru Minorități Naționale, care va coordona toate aceste activități. Concepția păstrează diferențierea veche și artificială: redacții de limba română (Transcarpatia și Cernăuți) și de „limba moldovenească” (regiunea Odesa); include mai multe elemente care nu sunt favorabile păstrării identității lingvistice a minorităților naționale din Ucraina, în pofida hainelor conceptuale în care au fost îmbrăcate argumentele autorilor Concepției.

Care este miza adoptării noii Concepţii a Audiovizualului de către partea ucraineană?

Argumentul oficial nr. 1 al autorilor Concepției este necesitatea de a reduce distanța dintre etnicii români, maghiari, ruși ș.a. și populația majoritară. În Concepție se spune că emisiunile redacțiilor pentru minorități nu sunt înțelese de vorbitorii de limba ucraineană. Se simte, citind Concepția printre rânduri, că șefii Audiovizualului Public nu au încredere în minorități, au frică de conținutul emisiunilor acestor echipe de jurnaliști, mai bine spus, au frică că nu pot controla acest conținut, că nu cunosc efectele sociale ale emisiunilor respective, considerându-le elemente ale enclavelor lingvistice, despre care se tot amintește în ultima vreme în Ucraina în contextul adoptării Legii Educației. De aceea, Concepția propune să fie cât mai multe emisiuni realizate în limba de stat și apoi traduse. În concluziile Concepției, se spune despre faptul că „eficiența funcționării redacțiilor minorităților naționale este destul de redusă la nivel național. Deoarece, programele radio-tv care sunt produse la aceste filiale nu sunt accesate în alte regiuni, nu reflectă probleme comune și pur și simplu sunt neînțelese pentru vorbitorii de alte limbi. În același timp, regiunile cu un număr mare de reprezentanți ai minorităților naționale nu dispun de platforme similare de comunicare”.

Am semnat și noi, membrii Centrului Media BucPress, o analiză media a Concepției, pe care am trimis-o la Kiev, în care am subliniat faptul că în timpul edificării audiovizualului pentru minorități trebuie luate în calcul în primul rând interesele și necesitățile minorităților naționale. Este important ca emisiunile audiovizualului să fie înțelese în primul rând de către reprezentanții minorităților naționale, și în cel de al doilea rând de către întreaga societate. Din păcate, concepția propune o respectare a intereselor majorității în pofida intereselor minorității.

Concepția indică faptul că redacțiile existente satisfac necesitățile informaționale doar ale unui segment al minorităților naționale din Ucraina. În același timp, Concepția nu face nicio propunere concretă referitoare la fondarea unor noi redacții, fiind menționată doar reducerea celor existente. Sunt amintite în Concepție și alte regiuni unde locuiesc minorități naționale care nu au redacții, însă propuneri în cazul lor nu sunt. Neluarea în calcul a acestor nuanțe importante poate să devină un generator de conflicte în societate și în loc să depășească barierele interetnice, Concepția va aprofunda cele existente.

În linii generale, miza acestei reforme media este uniformizarea lingvistică a societății ucrainene, un proces care se înscrie în strategia geopolitică de contracarare a „lumii ruse” ca proiect geopolitic dușmănos al Moscovei și de consolidare a „lumii ucrainene” ca proiect geopolitic de alternativă al Kievului. Pentru a consolida „lumea ucraineană” a fost adoptată Legea Educației, au fost introduse cote la radio și tv, care să asigure dominarea limbii ucrainene în audiovizualul nefinanțat de stat, și acum a apărut Concepția pentru televiziunea și radioul minorităților. Sunt elemente de puzzle din același joc geopolitic, însă (conștient sau inconștient) tot apar victime colaterale, din păcate…

Care sunt nemulţumirile semnalate de reprezentanţii comunităţii româneşti din Ucraina?

Nemulțumiri sunt multe, dar toate acestea se reduc la cerința de a păstra redacțiile care funcționează de decenii în Ucraina. Recent, la Kiev s-a desfășurat o dezbatere publică privind Concepția Audiovizualului pentru Minoritățile Naționale din Ucraina, la care au participat și reprezentanții comunității românești. La dezbatere au fost aduse critici Concepției Audiovizualului pentru Minoritățile Naționale din Ucraina, jurnaliștii din redacțiile minorităților naționale având ocazia să discute cu Joan Barata Mir, expert al Consiliului Europei în domeniul media. Toți reprezentanții minorităților naționale au respins ideea lichidării redacțiilor din regiuni și nu au acceptat subtitrarea emisiunilor ucrainene în limba minorității, considerând că o redacție trebuie să producă emisiuni proprii. Or, o redacție nu este un birou de traduceri. Delegația din Cernăuți, unde funcționează TV Bucovina Cernăuți și Radio Bucovina, a cerut să fie respectată în primul rând Constituția Ucrainei în timpul elaborării noii redacții a Concepției Audiovizualului pentru Minoritățile Naționale, dar și să fie organizată o nouă dezbatere pe marginea amendamentelor introduse.

Referitor la nemulțumirea comunității românești, ar trebui menționat faptul că liderii societăților pentru cultura românească din regiunea Cernăuți și organele de presă din Ucraina, au adresat un apel către conducerea Companiei Naționale de Televiziune și Radiodifuziune Publică din Ucraina, protestând împotriva realizării Concepției Audiovizualului pentru Minorități Naționale, pe care o consideră una ce îngrădește drepturile existente ale minorității românești la informație în limba maternă.

În apel se spune că recent, conducerea Audiovizualului Public Național al Ucrainei a menționat în timpul întâlnirii cu Înaltul Comisar OSCE pentru drepturile minorităților naționale Lamberto Zanier că în structura Audiovizualului redacțiile minorităților naționale vor asigura în continuare reprezentanților minorităților lingvistice accesul la informații în limba maternă. Românii din Ucraina consideră că informația pentru minoritățile naționale trebuie să fie produsul unor eforturi creatoare și muncii asidue a unor colective de jurnaliști care cunosc actualitatea și istoricul problemelor cu care se confruntă minoritățile naționale.

O mare nedumerire a fost generată de păstrarea formulei de „limba moldovenească” în Concepție, pe care etnicii români o consideră o invenție din perioada URSS, iar Kievul trebuie să refuze la recunoașterea existenței acestei „limbi” în cadrul politicii de decomunizare anunțate.

În linii generale, potrivit Apelului, noua Concepție a audiovizualului pentru minorități este un proiect ilogic, necesită modificări sau o rescriere de la zero, deoarece în forma actuală Concepția prevede încălcarea dreptului minorității naționale românești la informare în limba maternă, încălcarea normelor Constituției, potrivit căreia, drepturile și libertățile cetățenilor sunt garantate, ele nu pot fi anulate și este interzisă restrângerea conținutului și volumului drepturilor și libertăților existente.

Ce impact va produce noua Concepţie asupra redacţiilor de limba română din Ucraina? Există un risc real în privinţa lichidării redacţiilor minorităţilor naţionale din Ucraina?

Dacă Concepția nu va fi modificată, redacțiile respective vor fi lichidate prin integrarea (optimizarea oficială) în newsroom-urile create. Până la mijlocul lunii martie, autorii Concepției vor lucra asupra introducerii amendamentelor recomandate de minorități și experți, urmând să aibă loc încă o masă rotundă. Sperăm că vor fi introduse modificările necesare, astfel încât să fie păstrat echilibrul între difuzarea de emisiuni în limba ucraineană și în limba minorităților naționale.

Reducerea redacțiilor de știri în limba minorităților naționale este cu adevărat o lovitură pentru calitatea audiovizualului, or jurnaliștii vorbitori de ucraineană nu cunosc specificul vieții unor minorități naționale aparte, nu simt elementele sensibile ale existenței lor socio-culturale și politice. În schimb, în concepție este indicată recomandarea naivă ca „echipele de știri din Transcarpatia, Cernăuți și Odesa să acorde o atenție specială problemelor care apar în comunitățile etnice”. Această cerință va însemna în realitate ignorarea de către audiovizual a unor evenimente importante din viața minorităților naționale. Comunicarea reprezentanților minorității naționale în cadrul unui interviu, reportaj etc. cu un jurnalist de aceeași etnie determină sentimentul încrederii, a consolidării percepției pozitive a audiovizualului public, în timp ce contactul cu jurnaliștii de altă naționalitate ar putea genera închidere și refuzul la comunicare. Stereotipurile vechi nu au fost depășite și nu au dispărut nicăieri. Din păcate, momentele etnopsihologice sunt absente în Concepție. Anume în urma luării în calcul al acestui aspect etnopsihologic, mai multe redacții minoritare se descurcau de minune cu funcțiile lor, erau redacții eficiente în ultimii ani, chiar și fără o finanțare stabilă, fără o susținere tehnică, informând cetățenii Ucrainei în limba lor maternă despre evenimentele din regiune și din întreaga țară.

Care a fost reacţia autorităţilor de la Bucureşti faţă de noua Concepţie a Audiovizualului?

Nu cunoaștem reacțiile care nu au fost făcute publice. În timpul consultărilor de la Kiev pe marginea Concepției Audiovizualului Public, președintele Companiei pentru Televiziune și Radiodifuziune Publică Zurab Alasania a comunicat că a fost contactat de diplomați ai mai multor state, care, și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu posibilele efecte negative ale implementării Concepției. Alasania însă nu a numit acești diplomați. El a adăugat că nu înțelege de ce a apărut o gălăgie atât de mare în jurul Concepției, or, nimeni nu va reduce emisiunile minorităților naționale, ci dimpotrivă vor apărea mai multe șanse și oportunități. Ce-i drept, declarațiile lui Alasania nu pot fi regăsite în textul Concepției!

O poziție oficială a MAE de la București nu a fost făcută publică și în mare parte acest lucru este explicabil. În primul rând Concepția se află la stadiul dezbaterilor, Kievul a oferit minorităților posibilitatea să participe la dezbateri și aici etnicii români din Ucraina trebuie să demonstreze că pot purta negocieri cu reprezentanții statului lor. Au fost făcute mai multe promisiuni că observațiile făcute de reprezentanții minorităților naționale vor fi luate în calcul. Bucureștiul monitorizează situația, analizează evoluțiile și dacă Concepția va fi adoptată, ignorând opinia etnicilor români, ar trebui neapărat să intervină cu o poziție oficială.

Care sunt măsurile pe care le consideraţi oportune pentru a preveni lichidarea redacţiilor minorităţilor naţionale din Ucraina?

În analiza pe care am realizat-o împreună cu echipa Centrului Media BucPress, noi am propus introducerea unor modificări conceptuale în documentul discutat. Este nevoie de completarea principiilor de bază ale funcționării audiovizualului pentru minorități naționale cu următorul principiu: „Audiovizualul pentru minorități naționale are ca scop să păstreze patrimoniul cultural și identitatea lingvistică a minorităților naționale din Ucraina”. Și dacă ne vom baza pe acest principiu, statul ar trebui să se gândească în primul rând la minorități, și nu la majoritate. De altfel, avem o concepție confuză destinată minorităților în titlu, însă gândită pentru majoritate în conținut. Considerăm că noua Concepție a Audiovizualului pentru Minoritățile Naționale din Ucraina poate fi păstrată în forma ei actuală doar ca o completare a proiectelor media existente, și nici într-un caz ca o variantă de alternativă. Adică, Kievul poate crea Centre de Emisiuni la Kiev câte consideră de cuviință pentru a traduce emisiuni și a realiza proiecte media naționale, însă să păstreze ceea ce minoritatea românească deja a dobândit – redacții care funcționează de decenii. Am propus păstrarea studiourilor / platformelor audiovizualului pentru minoritățile naționale, care au loc în limba minorității cu o posibilă lansare în paralel a platformelor în limba de stat. Introducerea de emisiuni în direct în limba ucraineană în locul emisiunilor în limba vreunei minorități naționale va însemna locuri noi de muncă pentru jurnaliștii vorbitori de ucraineană și reducerea secțiilor unde activează jurnaliștii care reprezintă minoritățile naționale, ceea ce va însemna o încălcare a drepturilor lor. Avem nevoie de stabilirea unor indicatori clari de apreciere a eficienței redacțiilor pentru minorități naționale, fără dominarea principiilor lipsei de fonduri, care umbrește succesele reale ale unor proiecte media din regiuni. Dacă vom avea un set de indicatori transparenți și logici, vom evita discuțiile incerte despre ineficiența redacțiilor de limba română. Până atunci riscăm să ne tot implicăm în discuții superficiale, inițiate de persoane care realizează reforme în sfera media fără să fi făcut parte vreodată dintr-o redacție. Dar, asta este o altă problemă, o problemă a echipelor de reformiști și a competențelor lor.

Marin Gherman este doctor în ştiinţe politice (teză susținută la Universitatea Naţională din Cernăuţi), jurnalist, scriitor. Președinte și coordonator de proiecte al Centrului Media BucPress din Cernăuți – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina. Editor-șef al Agenției BucPress din Cernăuți (www.bucpress.eu), moderator de emisiuni la Radio Cernăuți. Redactor-șef adjunct al revistei de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” (Cernăuți-București). Redactor superior la postul de radio „Ucraina Internaţional”.

Publică studii în domeniul științelor politice și jurnalisticii în reviste de specialitate din România, Republica Moldova, Germania și Ucraina. Este coautorul monografiei Instituțiile societății civile şi capitalul social în noile state membre UE (Universitatea din Cernăuți, 2015). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.