Transgaz a pregătit în ultimii ani mai multe proiecte pentru întărirea reţelei de gaze şi pentru interconectare (cu Ungaria, cu Bulgaria, cu Republica Moldova). Cu Ungaria, avem din 2010 un interconector (co-)finanţat UE, Arad-Szeged, gazul „curge” doar din Ungaria spre România. Nu poate „curge” în sens opus (reverse flow) deoarece presiunea în România e mai scăzută decât cea din Ungaria, în acest moment se poate face export „fizic” de cantităţi foarte mici şi se poate face export „virtual” (backhaul) (de pildă: ai contracte de import de 100, de export de 90, practic ai nevoie să transporţi fizic peste graniţă doar diferenţa, 10 pe import. Cei 90 sunt export backhaul, adică sunt export contractual, dar nu înseamnă că trebuie şi transportaţi fizic pe direcţia de export).

La sfârşitul lui 2016 s-a terminat şi construcţia unui interconector cu Bulgaria (Giurgiu-Ruse).

Ambele, Arad-Szeged şi Giurgiu-Ruse, sunt parte a infrastructurii BRUA, însă mai necesită investiţii pentru ca întregul coridor să fie pe deplin funcţional, gazul să poată circula în ambele sensuri, să existe mai multe surse de gaze etc.

Încă din proiectul iniţial Arad-Szeged, se avea în vedere o investiţie mai amplă, pentru a creşte presiunea gazului în România ca să se poată face şi export. Apoi, e nevoie de întărirea reţelei de gaze, ca să facă faţă unor cantităţi mari (adică şi presiune mai mare) şi pe teritoriul României. Ca urmare, avem aşa:

– Proiectul BRUA 1: care construieşte nişte conducte noi şi 3 staţii de comprimare. Vedeţi aici toate detaliile, cum arată pe hartă etc.

– Proiectul BRUA 2: se mai construieşte o secţiune de conductă, creşte capacitatea staţiilor de comprimare şi o staţie de măsurare. Aici broşura despre proiect.

01 - AON - traseul-brua

Concret, după BRUA1 se va putea exporta către Ungaria o cantitate de până la 1,75 bcm/an. După BRUA2 până la 4,4 bcm/an, cât e capacitatea maximă a conductei deja instalată Arad-Szeged.

Pentru BRUA1 există deja finanţare aprobată de UE, s-au contractat anul trecut în noiembrie lucrările pentru conducta propriu-zisă (3 loturi), care ar urma să fie construite de companii de construcţie cu ţeava livrată de Transgaz. Sunt nişte probleme (licitaţie contestată) la contractarea cantităţilor de ţeavă, nu mai ştiu în ce stadiu sunt contestaţiile. Ar mai urma să se contracteze lucrări şi echipamente pentru staţiile de comprimare. Proiectul ar trebui să fie gata prin 2019-2020, depinde cum merg lucrările.

Pentru BRUA2, s-a pregătit proiectul, teoretic ar trebui finalizat până în 2022.

Cantităţile de gaz pentru export ar veni din mai multe surse şi direcţii:

– Din Marea Neagră, pentru care Transgaz pregăteşte proiectul Ţărmul Mării Negre – Podişor, vedeţi aici detalii.

– Din importuri venite din Bulgaria, dacă se construieşte TAP din coridorul sudic, adică am avea acces la gaze din zona Caspică, sau din Turkish Stream, care probabil se va finaliza până atunci.

– Importuri de la Gazprom venite din Ungaria şi revândute spre Bulgaria etc.

Adică odată ce se construieşte BRUA, la noi şi investiţiile necesare în Ungaria şi Bulgaria, gazul va putea circula în orice direcţie. Sigur că o cantitate mare din aceste gaze ar fi în continuare de la Gazprom (ex. Turkish Stream, importurile de azi din Ungaria). Avantajul e că Gazprom nu mai poate face ce făcea până acum, adică să dea preţuri diferite pentru ţări diferite şi să interzică reexportul dintr-o ţară în alta (s-a angajat să facă acest lucru odată cu o sancţiune de la DG Competition anul trecut). Mai simplu: dacă în ţara A Gazprom vinde cu 500 şi în ţara B cu 100, ţara B poate cumpăra cantităţi mai mari şi să revândă către B la preţuri mult sub 500, atâta vreme cât există infrastructura care să permită acest lucru.

Ce s-a stabilit zilele trecute (discuţia cu miniştrii de externe ai Ro şi Hu): 3 companii din Ungaria au rezervat capacitate pe interconectorul Ro-Hu pe direcţia Ro-Hu, la o licitaţie organizată de Transgaz. Cei 3 presupun (sau aşa s-a angajat România) ca până în 2022 Transgaz va finaliza cele 3 proiecte (BRUA 1-2 şi Marea Neagra-Podişor). Ce înseamnă asta: dacă preţul gazului pe piaţa din Ungaria e mai mare decât cel din România, se va exporta din Ro către Hu, iar cine cumpără, va trebui să aibă acces la capacitatea rezervată de cele 3 firme, care pot revinde capacitatea rezervată. De reţinut că acea capacitate rezervată nu trebuie neapărat şi folosită (nu e neapărat necesar ca Hu să cumpere din Ro, depinde de ce preţuri sunt); capacitatea rezervată se poate revinde mai departe; iar cele 3 companii au posibilitatea să renunţe la contractele câştigate la licitaţia Transgaz până la sfârşitul lui 2018.

Ce înseamnă că BRUA se va termina pe teritoriul Ungariei: de reţinut că Ungaria are şi ea proiecte de investiţii pentru conducta BRUA, întărirea reţelei, creşterea capacităţii de export către România etc. Ungaria spune că nu va face mai departe investiţii în propria reţea pentru conectarea cu Austria. Eu sincer nu cred în această variantă, oricum FGSZ nu zice că nu vrea să interconecteze cu Austria, ci că nu ar fi economic justificat proiectul unei conducte noi, că discută cu Austria alternative etc. Ungaria ar reexporta oricum în regiune către Slovacia, Ucraina, Serbia, Croaţia, pentru care există infrastructură; de aceea zice că vrea să devină „hub” regional. Ungaria e parte din grupul de la Vişegrad care a împins foarte tare după 2009 interconectarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est pentru a evita situaţii precum criza gazelor din 2009.

Cred însă că raţiunea va învinge pe termen lung şi că se va exporta şi către Austria, pentru că în Austria e azi cel mai mare hub de gaze din regiune. Vor exista presiuni mari şi de la operatorii din piaţă, care vor avea o tendinţă normală să tranzacţioneze acolo şi vor pune presiuni pe guvernul Hu să nu blocheze accesul la Baumgarten; şi de la grupul Vişegrad, care a împins înainte toată politica energetică a UE după 2009 în ciuda celorlalte probleme pe care le au cu UE recent; şi de la Comisia Europeană. Va fi cam greu să se lupte cu toată lumea, în ciuda declaraţiilor belicoase contra UE în rest.

Cert este că, indiferent ce zice Ungaria, partea românească a proiectului BRUA (1 şi 2) nu ar fi afectată, gazul din Ro oricum şi-ar găsi probabil piaţa în Ungaria, Slovacia, Ucraina, Croaţia, unde va reexporta Ungaria.

Ca efect pe securitate energetică şi preţuri: când ai multe surse de gaze, concurenţă şi o piaţă lichidă, ai cea mai mare securitate energetică şi cel mai mic preţ economic posibil.

O chestiune interesantă, dar de care nu se prea vorbeşte: Transgaz tocmai a cumpărat conducta Iaşi-Ungheni (porţiunea moldovenească) şi va construi conducta Ungheni-Chişinău. E o urgenţă pentru că, dacă Gazprom va ocoli Ucraina prin Turkish Stream, există riscul să nu poată furniza gaze către Republica Moldova (ar putea-o face prin Turkish Stream şi conductele actuale de tranzit Bulgaria-Romania, pe sensul invers, dar nu e nicio garanţie, mai ales că Gazprom îşi făcea jocul cu Moldova prin faptul că aproape toate conductele prin care se transporta gazul către Republica Moldova tranzitează Transnistria).

Ar merita să fie ştiut şi faptul că România nu a dorit multă vreme să exporte gaze – de pildă, putea face interconectarea cu Ungaria pe direcţia de export încă din 2010, pe bani europeni; interconectările cu Republica Moldova şi Bulgaria au fost întârziate mulţi ani etc. Motivul real era că, odată piaţă deschisă către export, nu avea cum să nu se liberalizeze, iar principalul perdant ar fi fost Interagro. Au fost presiuni puternice pentru rezolvarea situaţiei, probabil cele mai eficiente fiind procedurile de infringement şi dosarele d-lui Niculae; piaţa s-a liberalizat, iar Transgaz a devenit foarte activ după 2014 pe proiectele de interconectare. E important de ştiut, pentru că UE are totuşi instrumente puternice pentru a împinge deschiderea pieţelor de gaze – infringement-ul pentr statele care nu deschid piaţa şi nu fac proiectele la care s-au angajat, sancţiunile contra Gazprom rezolvate anul trecut. Tocmai de aceea cred că interconectarea Ungaria-Austria se va întâmpla până la urmă, indiferent ce se declară azi.

Sursa foto: Transgaz

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu