Interviu/ Victor Negrescu, Ministru delegat pentru afaceri europene: “Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este o inițiativă de succes a României la nivel european”
În perioada noiembrie 2018 – noiembrie 2019, România va fi responsabilă de Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), din care fac parte nouă state membre ale UE şi cinci state terţe. România a co-iniţiat, alături de Austria, mecanismul de cooperare SUERD, lansat în 2011, care a devenit una din cele 4 macro-strategii existente la nivelul UE. Mandatul important al Preşedinţiei SUERD va coincide cu preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, reprezentând o oportunitate de a materializa una dintre prioritățile noastre în context european.
Victor Negrescu, Ministrul delegat pentru afaceri europene, a analizat perspectivele şi provocările privind promovarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.
Vladimir Adrian Costea: Care este importanţa deținerii Președinției Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) în perioada noiembrie 2018 – noiembrie 2019? Care este contribuţia pe care România o poate aduce în timpul Preşedinţiei?
Victor Negrescu: Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este o inițiativă de succes a României la nivel european, iar noi ne dorim ca această formă de colaborare regională să cunoască o dezvoltare continuă în perioada următoare.
La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terțe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).
Țara noastră, care a co-inițiat acest mecanism de cooperare, alături de Austria, a obținut la finalul anului precedent susținerea celorlalte state membre pentru preluarea acestui mandat important pentru țara noastră, care va coincide parțial cu preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, materializând astfel una dintre prioritățile noastre în context european.
Bineînțeles, exercitarea Președinției SUERD va reprezenta o oportunitate de a demonstra că avem capacitatea administrativă de a îndeplini o sarcină atât de importantă printr-o bună planificare și coordonare la nivel național, precum și un dialog susținut cu instituțiile Uniunii Europene și cu statele partenere. De asemenea, exercitarea, în perioada 2018 – 2020 a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către patru state membre ale SUERD, Bulgaria, Austria, România și Croația, reprezintă o șansă pentru promovarea la nivel european a valorii adăugate a strategiilor macroregionale, care nu trebuie ratată.
Președinția SUERD presupune asumarea de către ţara noastră de responsabilități în cadrul unui proces de implicare și coordonare pe mai multe paliere, la nivel european și național. Aceasta va permite României promovarea la nivel european a temelor și inițiativelor de interes pentru statele din regiunea Dunării, prezidarea reuniunilor și facilitarea obținerii consensului între statele membre.
În perspectiva lansării negocierilor privind cadrul financiar multianual post-2020, România va fi implicată în mod direct în facilitarea procesului de reflecție și negociere la nivel comunitar, având un rol important în ceea ce privește obținerea consensului privind gestionarea strategiilor macro-regionale, respectiv pentru SUERD. De asemenea, Președinția exercitată de România va putea acționa ca un mediator imparțial în consolidarea cooperării la nivel regional, prin armonizarea pozițiilor între statele membre și terțe din cadrul SUERD.
Care sunt obiectivele României în perioada deţinerii Preşedinţiei SUERD?
Pe durata Preşedinţiei României a SUERD, ne propunem să inițiem, co-organizăm și să coordonăm multiple activități tematice și reuniuni. Intenționăm, în acest sens, să organizăm, cu sprijinul Comisiei Europene, o reuniune cu participarea oficialilor din statele membre, a reprezentanților instituțiilor europene și ai mediului asociativ. România își mai propune să găzduiască în această perioadă o reuniune ministerială dedicată guvernanței SUERD, să organizeze reuniuni ale coordonatorilor naționali din statele membre, reuniuni ale coordonatorilor Ariilor Prioritare, reuniuni ale Grupurilor Directoare şi alte evenimente tematice SUERD. În exercitarea mandatului acestei Preşedinţii, dorim să punem un accent deosebit pe promovarea cooperării în regiunea Dunării prin utilizarea clusterelor, adică a grupurilor formate din entități publice și organizații ale mediului academic, patronal și asociativ care au domenii de activitate și interes similare sau complementare, pentru crearea de lanțuri valorice umane și economice. Activitățile aferente acestei teme, pe care le avem în vedere în perioada 2018-2019, vor permite promovarea experienței acumulate de către clusterele din România, precum și internaționalizarea clusterelor în țările vecine prin prezentarea bunelor practici existente în țara noastră. Între obiectivele pe care țara noastră își propune să le promoveze pe perioada exercitării Președinției aș menționa și operaționalizarea cât mai rapidă a mecanismelor de coordonare și sprijinire a guvernanței strategiei, intensificarea implicării entităților participante la SUERD, în perspectiva revizuirii Planului de Acțiune SUERD – mă refer la documentul Comisiei ce datează din decembrie 2010 – precum și asigurarea sinergiei între stakeholderii din regiunea Dunării și Comisia Europeană în dezvoltarea transnațională a clusterelor prin promovarea acestei teme pe agenda Președinției noastre și co-organizarea unor evenimente emblematice în țara noastră.
În ce măsură crearea unui Consiliu Consultativ SUERD se va afla pe agenda României în această perioadă?
Mă bucur că ați atins acest aspect. Ne propunem, într-adevăr, activarea – în perioada imediat următoare – a unui Consiliu Consultativ, care să acționeze ca forum de dezbateri pe teme SUERD, cu rol de sprijinire și consiliere a grupului de lucru interministerial al Strategiei, inclusiv în pregătirea reuniunilor de importanță majoră.
Din perspectiva structurii pe care o coordonez, de asigurare a coordonării naționale pentru implementarea strategiei, importanța acestui for pentru revitalizarea implementării SUERD la nivel național nu poate fi pusă la îndoială. Consider că acest Consiliu Consultativ are misiunea de a contribui cu propuneri concrete pentru valorificarea oportunităților oferite de strategie în realizarea politicilor naționale, macroregionale și europene, de a stimula generarea de proiecte cu impact macro-regional, precum și de a promova vizibilitatea SUERD și a beneficiilor pe care le oferă acest mecanism de cooperare europeană.
Care sunt posibilele provocări pe care Președinția României va trebui să le gestioneze în vederea promovării SUERD?
Suprapunerea Președinției SUERD cu Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene ar putea să reprezinte o provocare pentru promovarea temelor naționale privind relansarea Strategiei Dunării. Să nu uităm că România va exercita cele două mandate într-un moment de mari transformări pentru viitorul proiectului european.
Cele mai importante vor fi finalizarea procesului Brexit, pregătirea noului cadru financiar multianual, finalul de mandat al Comisiei Europene și al Parlamentului European. Acestea sunt doar câteva elemente punctuale ale contextului primului semestru al anului 2019.
Există însă și dinamici mai difuze, dar la fel de relevante, precum o nevoie din ce în ce mai perceptibilă de reformă și de inovație în anumite sectoare ale politicilor europene, care transpare din multiplicarea discuțiilor la nivel european cu privire la viitorul Uniunii.
Ne propunem să fim un mediator imparțial în exercitarea mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene, dar, în pregătirea acestui moment, România susţine menţinerea unei politici de coeziune puternice şi eficiente după anul 2020, cu argumente solide care motivează de ce trebuie să se regăsească într-un cuantum adecvat în viitorul buget multianual Inițierea procesului de actualizare a Planului de Acțiune a Strategiei Dunării pe mandatul Președinției României a SUERD reprezintă, de asemenea, o temă complexă. În acest scop, România va trebui să se coordoneze foarte bine cu instituțiile europene și cu statele membre pentru obținerea consensului.
Care sunt măsurile pe care le consideraţi necesare pentru a creşte vizibilitatea proiectelor desfăşurate în România privind strategia UE pentru Regiunea Dunării?
Din perspectiva exercitării viitoarei Președinții SUERD, vom continua dezvoltarea dialogului și a cooperării dintre palierul instituțional al guvernanței SUERD și actorii care joacă un rol esențial în diseminarea obiectivelor strategiei și în relaționarea între diverse paliere ale societății, inclusiv în plan european și regional.
Acțiunile organizate în ultima perioadă de structura din cadrul Ministerului Afacerilor Externe pe care o coordonez au demonstrat importanța dezbaterilor publice pe teme SUERD și utilitatea continuării acestui exercițiu. Astfel, în toamna anului trecut am avut o serie de întâlniri cu reprezentanții autorităților publice locale din județele dunărene, iar de curând am organizat o dezbatere cu reprezentanții mediului patronal, academic și asociativ pe tema participării României la SUERD.
Am remarcat un interes real din partea participanților pentru continuarea dialogului și m-a bucurat îndeosebi faptul că ne-au fost prezentate multiple propuneri și idei de proiecte prin care se urmărește dezvoltarea cooperării sectoriale transnaționale atât în domeniile în care România excelează, cât și în cele în care se confruntă cu diverse obstacole.
A fost exprimat interes pentru susținerea demersurilor și a temelor prioritare pe care le-am propus pe perioada Președinției SUERD și disponibilitate pentru implicarea în desfășurarea acțiunilor noastre, cât și pentru împărtășirea de bune practici statelor din regiunea Dunării. Multiplicarea acestui tip de activități se înscrie între obiectivele noastre privind promovarea viitoarei Președinții SUERD a României și pentru creșterea vizibilității acestei strategii la nivelul întregii societății.
Care este contribuţia pe care societatea civilă şi mass-media o pot aduce pentru valorizarea importanţei Regiunii Dunării în Uniunea Europeană?
Tradițional, reprezentanții mediului asociativ se implică în multiple activități și proiecte derulate în cadrul SUERD. Îmi doresc însă ca nivelul de implicare să crească în perioada următoare și să fie direcționat spre promovarea în comun a unor teme de interes național aferente implementării strategiei.
Pentru a stabili coordonatele pe care putem dezvolta cooperarea și de a promova mai activ oportunitățile oferite de Strategia Dunării, în perioada următoare, intenționăm să transmitem un chestionar de evaluare. Prin intermediul acestuia vom solicita reprezentanților autorităților publice locale, ai me/diului asociativ, academic și profesional transmiterea unor propuneri privind temele de interes și așteptările lor față de Președinția României a SUERD.
După primirea sugestiilor și stabilirea gradului de implicare a fiecăruia în activitățile viitoare, avem în vedere adoptarea unei decizii în cadrul reuniunii Grupului de Lucru Interministerial privind constituirea Consiliului Consultativ și organizarea ediției din 2018 a Forumului Național SUERD. Este important ca reprezentanții mediului asociativ să vină cu noi inițiative și să participe activ în realizarea unui dialog constructiv cu autoritățile locale și cu administrația publică centrală pentru reflectarea beneficiilor, dar și a problemelor reale.
Mizez îndeosebi pe valoarea adăugată pe care schimbul de idei și expertiza deținută de către acești actori o pot aduce promovării unor teme noi pe agenda publică pentru înnoirea discursului public și creșterea calității informațiilor pe teme europene reflectate în media.
fără comentarii
Fii primul care comentează