INTERVIU Cosmin Alexandru, consultant: „Educația financiară e esențială pentru orice om care nu vrea să trăiască în sărăcie”

Tinerii sunt recunoscuţi pentru disponibilitatea lor de a iniţia întreprinderi noi. Pentru succes este însă nevoie de educaţie în domeniul antreprenorial, de susținere și de programe care să le ofere posibilitatea de a cunoaște și a se familiariza cu antreprenoriatul. Înainte de toate, este nevoie de un sistem de învățământ adaptat nevoilor tinerilor și îndreptărilor pe care le au.

Școala românească pare să fie depășită de ceea ce presupune antreprenoriatul, iar educația financiară şi antreprenorială le este străină adolescenților. În ciuda faptului că există antreprenori români care ar putea reprezenta o sursă de inspirație, tinerii nu le cunosc activitatea.

Cosmin Alexandru, partener în firma de consultanță Wanted Transformation, decan al primei facultăți de antreprenoriat din România, a explicat mai multe despre sprijinirea viitorului antreprenoriatului românesc prin crearea unui sistem eficient de educaţie financiară şi antreprenorială în interviul acordat Andreei Smerea, pentru Europunkt.

Domnule Cosmin Alexandru, există viitor al antreprenoriatului românesc, putem vorbi astăzi despre o generație tânără care dorește să schimbe paradigma antreprenorială cu care suntem obișnuiți?

Sunt convins de asta. Prima generație contemporană de antreprenori, cea de după revoluție a fost dominată de apucături specifice Estului sălbatic, dacă putem spune așa. Fără experiență, fără pregătire și fără strategie, mai degrabă o continuă, agresivă și haotică exploatare a oricăror oportunități. În ultimii ani a apărut generația de antreprenori care pun preț pe educație, pe pregătire și pe impactul social.

Sunt în România programe, respectiv proiecte cu tematică antreprenorială ce pot fi accesate de către tineri, astfel încât aceștia să poată descoperi ce presupune acest domeniu?

Sunt multe, dar e nevoie de mult mai multe, în special pentru școlari și liceeni. Acelea sunt nivelele de educație la care antreprenoriatul e necesar să devină o opțiune dezirabilă de carieră. La momentul acesta ea nu există pentru adolescenți. Mulți dintre studenții noștri de la la facultatea de antreprenoriat The Entrepreneurship Academy, au avut inițiative antreprenoriale în liceu și asta i-a ajutat foarte mult să se apropie de domeniu și să-i prindă gustul. Să înceapă să încerce.

Cum îi vedeți pe tinerii din România: sunt aceștia creativi, voluntari, au curajul să riște, să își asume potențiale eșecuri pentru a-și îndeplini visurile, indiferent de opiniile celor din jur, sau sunt mai degrabă pragmatici, calculați, mizând pe rețete precise care să le asigure stabilitate profesională și un venit constant?

O mare parte a tinerilor sunt rezultatul educației din ce în ce mai proaste din România: lipsiți de încredere în ei înșiși și în ceilalți, cu dificultăți mari de a lucra în echipă, fără exercițiul calculării și asumării riscurilor și cu zero educație financiară. Doar o mică parte reușesc să iasă din sistem, la 18 ani, cu suficient curaj, imaginație și optimism ca să își urmeze cu adevărat visurile.

Din experiența dumneavoastră, sunt tinerii de astăzi atrași de antreprenoriat sau optează pentru profesii care să le asigure un venit rapid și stabilitate financiară pe termen lung?

Nici, nici. Mulți sunt pur și simplu obosiți și debusolați. Liceul și facultatea le cer eforturi considerabile din care nu se aleg cu mai nimic. Aproape nimic din ce au fost chinuiți să învețe nu pot folosi sau aplica. Majoritatea trebuie să o ia de la zero și încearcă multe soluții pe termen scurt, conjuncturale.

Este școala românească adaptată antreprenoriatului din zilele noastre? Sunt pregătiți tinerii, din punct de vedere academic, pentru a se mula și a face față cerințelor pieței?

În niciun fel. Aș zice că dimpotrivă. Școala învață copiii și adolescenții să facă lucruri inutile pentru ei, să facă pe plac altora, să învețe lucruri caduce. Nu-i învață să-și stabilească propriile obiective, să pună și să-și pună întrebări importante, să încerce lucruri noi, care le fac plăcere. Și, poate, mai grav decât orice, nu-i învață să fie integri. Copiatul, trișatul, scurtătura, minciuna, sunt educate ca un fel de a doua natură și asta le conferă un start prost în viață. În lumea afacerilor corecte încrederea este principalul capital.

Sunt antreprenori de succes in spaţiul românesc de care tinerii se simt inspirați sau, mai bine spus, cunosc tinerii câte ceva despre antreprenoriatul autohton?

Antreprenori inspiraționali sunt în România, mulți, dar tinerii nu sunt inspirați deloc de ei pentru că nu-i cunosc. Am vorbit în ultimii ani cu sute de liceeni. N-am găsit mai mult de cinci care să fi auzit, măcar, de vreun antreprenor român, necum să știe lucruri despre el ca să îi poată servi ca sursă de inspirație. Situația e foarte tristă din punctul acesta de vedere.

Spuneți-ne câteva cuvinte despre educația financiară: de ce este ea necesară și de ce trebuie integrată in programa școlară?

Educația financiară e esențială pentru orice om care nu vrea să trăiască în sărăcie. Până nu înțelegi cum poți crea valoare în creștere, nu poți ieși din capcana trăitului de la o lună la alta. Cea mai mare parte a populației României trăiește de la o lună la alta pentru că oamenii nu înțeleg noțiuni ca investiție, activ, pasiv, randament etc.. Problema cu introducerea educației financiare în programă e că este nerealistă atât timp cât vasta majoritate a profesorilor nu au, ei înșiși, niciun fel de educație financiară.

Susține statul român tinerii care își propun să devină antreprenori, oferă pârghiile necesare tinerilor care se angrenează în acest demers?

Deocamdată nu, dar mă număr printre cei care cred că nici n-ar trebui s-o facă, atât timp cât la conducerea statului nu ajung și câțiva antreprenori autentici care să înțeleagă corect subiectul. Programele de sprijin antreprenorial făcute de birocrați și politruci sunt întotdeauna sortite eșecului pentru că mentalitatea lor e una de căpușare a resurselor, nu de creare sau folosire eficientă a lor.

În încheierea acestui interviu, cum se traduce succesul în antreprenoriat, exceptând, bineînțeles, profitul?

Nu cred că profitul e neapărat o măsură a succesului antreprenorial. E mai degrabă un factor igienic. Trebui să-l faci, că altfel nu poți trăi, ca afacere. Dar, dacă te concentrezi prea mult asupra lui, succesul va întârzia sau va dispărea. Pentru mine, succesul unui antreprenor stă în soliditatea organizației pe care o construiește și a felului în care ea funcționează când el nu e acolo. Aceste două ingrediente permit reinventarea constantă și scalarea sustenabilă, ambele cu impact benefic la nivel individual, economic și social.

Cosmin Alexandru este consultant și partener în firma de consultanță Wanted Transformation, specializată în procese de transformare organizațională, de echipă sau individuală. Principalele arii de intervenție sunt definirea strategiei, dezvoltarea stilurilor de conducere și transformarea culturii organizaționale.

Este co-fondator și decan al primei facultăți de antreprenoriat din România și din Sud-Estul Europei – The Entrepreneurship Academy și rector în cadrul programului de Executive MBA al „Maastricht School of Management” din București, unde predă cursul „Leading with a Story”.

Înainte de cariera de consultant, a lucrat peste 12 ani ca director al GfK Romania – cea mai mare companie de cercetare de piață din țară. GfK Romania a apărut în România în 1996, când Grupul GfK – una dintre cele mai mari companii de cercetare de piață din lume – a cumpărat compania Research Team Romania, pe care a fondat-o împreună cu alți parteneri în 1992. În 2002, a făcut parte din echipa GfK Excellence Team în care, împreună cu alți 14 manageri din toată lumea, a participat la redefinirea valorilor globale ale Grupului GfK.

Este Eisenhower Fellow în SUA, fiind selectat împreună cu alți 25 de colegi din diferite țări să facă parte din programul „Multi Nation Program of Eisenhower Fellowships” in 2005.

A absolvit facultatea de Economie Generală din cadrul ASE București în 1994 și Programul de Executive MBA condus de University of Washington Business School în cooperare cu The Romanian-American Postgraduate School of Business in 1999.

De asemenea, este implicat și în alte activități non-profit, ca membru fondator al AIESEC Romania (1990), Fundația Leaders (2000) și ca susținător al mai multor fundații și asociații: Fundatia Comunitară București, Școala de Valori, OvidiuRo, CeRe, Hope and Homes for Children, MagiCamp, Teach for Romania.