Experţi şi cercetători în domeniul relaţiilor internaţionale din Balcani au discutat marţi la Bucureşti despre rezolvarea disputelor bilaterale din regiune, în contextul aspiraţiilor europene şi euroatlantice ale statelor balcanice, convenind asupra efectului benefic al acţiunii Uniunii Europene.

Discuţiile s-au purtat în cadrul conferinţei „The Western Balkans – Out of the Deadlock? Lessons learnt for solving bilateral disputes”, organizată de Institutul pentru Cooperare Internaţională şi Dezvoltare (ICID), la sediul Fundaţiei Româno-Americane, cu sprijinul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă din Kosovo.

În discursul de deschidere, ambasadorul Dimitris Moschopoulos, fost şef al biroului elen de legătură în Kosovo, în prezent expert afiliat Fundaţiei Elenice pentru Politică Europeană şi Politică Externă (ELIAMEP) a subliniat câteva particularităţi ale gândirii politice şi diplomatice din sud-estul Europei, precum complexul victimizării şi excepţionalismul, atrăgând atenţia asupra rolului pozitiv pe care Uniunea Europeană şi valorile europene le au asupra îmbunătăţirii interacţiunilor dintre actorii statali din Balcani.

De asemenea, Moschopoulos a scos în relief că politica europeană şi euroatlantică de a nu accepta în UE şi NATO state care sunt implicate în dispute teritoriale este benefică, punând presiune asupra statelor balcanice să îşi rezolve diferendele bilaterale.

„Cel mai bun lucru care s-a întâmplat în Balcani în ultimii o sută de ani este integrarea europeană”, a arătat diplomatul grec.

Moschopoulos a deschis apoi seria dezbaterilor despre cele două dispute bilaterale balcanice care sunt în lumina reflectoarelor în prezent, respectiv posibilitatea soluţionării diferendului sârbo-kosovar printr-un schimb de teritorii între cele două entităţi politice şi cea a rezolvării dezacordului dintre Grecia şi Macedonia cu privire la numele folosit pe scena internaţională de statul din urmă.

Discuţiile au continuat cu intervenţii ale unor reputaţi cercetători şi experţi în domeniu, din România, Croaţia, Macedonia, Grecia şi Kosovo, şi cu prezentări ale rezultatelor celor mai recente studii dedicate problematicii relaţiilor sârbo-kosovare.

Participanţii la conferinţă au subliniat existenţa unor dificultăţi proeminente în calea obţinerii unor acorduri în cele două dispute bilaterale, mai ales în privinţa diferendului dintre Serbia şi Kosovo, dar au scos în relief şi punctele tari şi conjuncturile favorabile care ar putea contribui la deblocarea situaţiei, în special în relaţia bilaterală dintre Atena şi Skoplje.

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu