Anularea întregii proceduri de atribuire a contractului de achiziție publică „Noul Muzeu de Istorie Naţională a României”, începută printr-un concurs internaţional de proiecte în 2016, a fost decisă definitiv săptămâna trecută de Curtea de Apel Bucureşti, care a respins plângerea societății Starh Arhitectură, Construcții, Design SRL, formulată împotriva Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR). Procedura de atribuire a părţii de proiectare a „Noului MNIR”, în valoare de 3,6 milioane de euro, urmează să fie reluată de la zero în 2019, a anunţat marţi directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, pentru Agerpres, astfel încât cea mai mare parte a expoziţiilor permanente ale muzeului vor rămâne în continuare închise publicului pentru o perioadă nedeterminată.

Inf. 519 - MNIR muzeu

Închiderea celei mai mari părţi a MNIR, cu excepţia expoziţiilor Tezaur Istoric şi Lapidarium, găzduite la subsolul edificiului din Calea Victoriei, nr. 12, cunoscut şi sub numele de Palatul Poştelor, a avut loc încă din 2002, ca urmare a riscurilor prezentate de structura clădirii inaugurate în 1900. Restul patrimoniului muzeistic al instituţiei a fost mutat în depozite în cea mai mare parte necorespunzătoare standardelor de păstrare şi conservare din domeniu. În ritmul actual, chiar şi după cele mai optimiste calendare de lucru, România va atinge recordul negativ de a-şi ţine închis principalul muzeu de istorie al ţării pentru mai bine de două decenii.

În ianuarie 2015, cu ocazia vizitei la MNIR a președintelui României, Klaus Iohannis, s-a luat angajamentul redeschiderii pentru public a expoziţiei permanente a acestui muzeu în 2018, cu ocazia Serbării Centenarului. Pentru realizarea proiectării „Noului MNIR”, prin consolidarea şi renovarea Palatului Poştelor,  s-a adoptat decizia neobişnuită pentru instituţiile din subordinea Ministerului Culturii de a se organiza un concurs internaţional de soluţii de arhitectură „Noul Muzeu Naţional de Istorie a României”.

Concursul a fost lansat în februarie 2016 de Muzeul Național de Istorie, fiind organizat de Ordinul Arhitecților din România sub egida Uniunii Internaționale a Arhitecților, cu sprijinul Ministerului Culturii, cu intenţia ca lucrările propriu-zise de renovare să înceapă în 2018.

Au fost depuse 38 de proiecte de arhitectură, din România, dar şi din Spania, Italia sau Franţa, în urma procesului de jurizare având câştig de cauză Firma Starh din România.

Procedura de atribuire a contractului de proiectare a fost oprită ca urmare a suspiciunilor că firma câştigătoare ar fi fost favorizată prin falsificarea caietului de sarcini în limba engleză, cu concursul unor membrii ai Ordinului Arhitecţilor din România.

În urma a doi ani de procese în instanţă, Curtea de Apel Bucureşti a anulat procedura de achiziţie publică, oferindu-se astfel şansa reluării de la capăt a demersurilor pentru proiectarea „Noului MNIR”.

Practic, după trei ani de demersuri sterile şi de bani cheltuiţi pe studii şi în instanţe de judecată, iubitorii istoriei şi arheologiei din România se află în faţa aceleiaşi situaţii ruşinoase şi frustrante de a nu putea vizita Muzeul Naţional de Istorie a României, fără să existe nicio garanţie că reluarea procedurii de proiectare şi de renovare de la zero se va bucura de mai mult succes.

România bifează un nou eşec usturător în domeniul culturii, chiar la 100 de ani de la Marea Unire, fără să existe deocamdată nici măcar o stabilire clară a vinovaţilor, prin reavoinţă sau prin incapacitate managerială, de la nivelul instituţiilor implicate şi a felului în care aceştia trebuie să răspundă, în faţa publicului larg şi, probabil şi a justiţiei, pentru prelungirea îngropării istoriei naţionale în depozite insalubre.

Sursa foto: Facebook/MNIR

 

Tags: , , , , , , ,

 

1 comentariu

  1. Gabriel spune:

    Nepasare, incompetenta manageriala, prostie….

Lasă un comentariu