Vizita lui Pompeo în Europa Centrală: reafirmarea SUA în regiune, în detrimentul Rusiei şi Chinei, dar şi al Germaniei şi Franţei

Secretarul american de stat Mike Pompeo efectuează în perioada 11-14 februarie vizite de lucru în Ungaria, Slovacia şi Polonia, acolo unde va şi participa la o conferinţă internaţională care va dezbate pe marginea măsurilor pentru stoparea programului nuclear al Iranului.

Atât Pompeo, cât şi alţi oficiali ai Departamentului de Stat din SUA, au subliniat că vizitele pot fi interpretate drept acţiuni de contracarare a influenţei crescânde a Rusiei şi Chinei în Europa Centrală şi de Est şi de reafirmare a interesului american pentru regiune.

Într-adevăr, mai ales Ungaria a cochetat cu ideea stabilirii unor relaţii strânse cu Moscova şi Beijingul, construind centrale atomice cu sprijin rusesc şi atribuind licenţa de exploatare 5G către Huawei. În plus, vizitele lui Putin la Budapesta din ultimii ani sunt mai frecvente decât în multe dintre oraşele Rusiei.

Aceasta este însă numai una dintre dimensiunile care caracterizează statele central-europene. O a doua este reprezentată de confruntările tot mai dese dintre Varşovia şi Budapesta, în principal, şi Berlin, Paris şi Bruxelles. În vreme ce Comisia şi vestul Europei acuză Ungaria şi Polonia de deteriorarea standardelor democratice şi ale statului de drept, cele două state central-europene atrag atenţia asupra dublelor standarde folosite la nivelul UE faţă de noii membri ai UE, cooptaţi după 2004. Confruntarea politică este însă doar una dintre feţele relaţiei complicate dintre statele central-europene şi Vestul Europei: creşterea economică a primelor depinde în mare măsură de investiţiile făcute în principal de companiile germane, la fel cum profiturile obţinute de marile companii occidentale se datorează relocărilor în această parte a Europei.

Aceste evoluţii au fost posibile în măsura în care privirile şi eforturile SUA s-au îndreptat preponderent către alte zări în ultimul deceniu, în special către Asia-Pacific şi Orientul Mijlociu. Reconsiderarea strategiei internaţionale a Statelor Unite în timpul preşedinţiei Trump, care percepe Rusia şi China drept rivali, iar statele vest-europene drept competitori economici ai SUA, dictează imperativ revenirea în regiune şi recuperarea poziţiilor pierdute.

Capitalul politic al SUA este suficient pentru a determina facil reluarea locului jucat de americani în detrimentul Rusiei şi al Chinei, iar acest lucru probabil se va întâmpla rapid dacă Washingtonul va dovedi că are planuri sale de reangajare în regiune sunt serioase.

Întrebarea care rămâne însă este în ce măsură şi cu ce succes SUA va interveni în relaţiile complicate, economice şi politice, dintre statele central-europene şi cele vest-europene. Tensiunile între SUA şi binomul franco-german au crescut exponenţial în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, iar Washingtonul este cu siguranţă tentat să folosească statele central-europene pentru obţine influenţă la nivelul Uniunii Europene şi pentru a ţine în şah Franţa şi Germania. Chiar Polonia şi Ungaria lansează invitaţii tentante în acest sens, sperând să contrabalanseze astfel poziţia dominantă a Vestului Europei în confruntarea în care sunt implicate. Riscul unei alinieri prea mari cu cele două state central-europene este însă dublu: crearea unei rupturi grave cu Berlinul, în special, dar şi cu Parisul, şi încurajarea unei degradări accentuate a democraţiei în regiune.

Cum strategia SUA de reangajare în Europa Centrală este abia la început, este greu de precizat în ce direcţie vor alege să meargă în continuare decidenţii de la Washington şi în ce măsură vor fi în stare să îşi atingă obiectivele.

Deocamdată, Budapesta şi Varşovia jubilează, iar Rusia, China, Franţa şi Germania sunt într-o expectativă incomodă.

Sursa foto: Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria/ Árpád Földházi