Săptămâna trecută (17-18 octombrie) liderii statelor member ale Uniunii Europene au discutat, în cadrul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, despre extinderea UE în Balcanii de Vest. O majoritate covârșitoare a votat pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania. Însă, o decizie ce este luată la nivel de Consiliu European necesită unanimitate, iar aceasta nu a existat. Franța, Olanda și Danemarca au fost statele ce s-au opus deschiderii negocierilor cu cele două state balcanice.

01 - Macron Franta extindere

Donald Tusk a declarat după Summit-ul de la Bruxelles faptul că „Macedonia de Nord și Albania nu au nicio vină în această privință. Din rapoartele Comisiei reiese, de asemenea, în mod clar că ambele țări au făcut ceea ce li s-a solicitat. (…) Ambele țări au dreptul de a începe negocierile cu UE chiar de astăzi. Ele sunt pregătite. (…) Însă nu am reușit să ajungem la o decizie pozitivă. Personal, consider că este o greșeală, dar nu voi mai face alte comentarii în această privință.” Totodată, șeful Consiliului European i-a rugat pe macedoneni și albanezi să nu renunțe, numindu-i „prieteni”. În aceeași ordine de idei, Jean-Claude Juncker, șeful Comisiei Europene declara despre decizia celor trei state europene care s-au opus deschiderii discuțiilor cu Albania și Macedonia de Nord faptul că: „Este o greșeală istorică gravă (…) Dacă UE vrea să fie respectată, ea trebuie să-și respecte promisiunile.”

Suntem de părere că impactul deciziei luate de Consiliu este unul major, atât la nivel regional (Balcanii de Vest), cât și la nivel de UE. Deși au fost date, în special de-a lungul ultimului an, numeroase angajamente cum că negocierile vor fi deschise, se pare că acest lucru nu s-a adeverit. Promisiunile au fost nerespectate, iar eforturile făcute de Macedonia de Nord și Albania par a fi fost zadarnice. Dar, nu uităm un lucru: deschiderea procesului de aderare nu este un sfârșit, ci doar începutul unui nou drum, cel european. Ce presupune acest drum? Rămâne de văzut, mai ales că obținerea de undă verde pentru negocieri reprezintă lansarea unui proces administrativ și instituțional ce poate dura chiar și până la 10 ani, dacă nu mai mult.

Reangajarea în Balcanii de Vest prin Procesul de la Berlin

Anul 2018 a reprezentat „Anul Speranței” pentru Balcanii de Vest. Astfel, în februarie 2018, Uniunea Europeană, prin intermediul Comisiei Europene, a publicat „Strategia pentru Balcanii de Vest”, care garanta statelor balcanice continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene spre această zonă, și admiterea/aderarea la blocul comunitar. Totodată, Jean Claude Juncker avansa anul 2025 ca o posibilă bornă pentru aderare. Astfel a fost creată, pentru prima dată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”. Același raport al Comisiei Europene din februarie 2018, arăta faptul că: „Partenerii din Balcanii de Vest au acum o oportunitate istorică. Pentru prima dată, perspectiva lor de aderare beneficiază de un calendar optim”.

Blocul de aderare al statelor din Balcanii de Vest este format din trei grupuri:

  • Muntenegru și Serbia – state candidate aflate în procesul de negociere;
  • Albania și Macedonia de Nord – state avansate în procesul de aderare;
  • Bosnia și Herțegovina și Kosovo – state potențial candidate.

Având în vedere faptul că a existat riscul că zona Balcanilor de Vest să devină un „butoi cu pulbere”, cancelarul german, Angela Merkel, și-a asumat, în anul 2014, inițiativa de a organiza așa-numitul Proces de la Berlin. Această inițiativă interguvernamentală condusă de Germania, care a fost dezvoltată în afara cadrului de extindere al Uniunii Europene venea în sprijinul consolidării procesului de extindere, ce resimțea o oarecare încetinire (Muntenegru – stat candidat; Serbia – primise undă verde în 2014 pentru începerea negocierilor; Albania – avea statut de candidat). El reflectă angajamentul Germaniei și al altor state participante, membre UE, față de viitorul european al statelor din regiunea Balcanilor de Vest.

Procesul de la Berlin constă într-un format mini-lateral la care, în afară de Germania, mai participă și alte state membre ale UE (Austria, Franța, Italia, Croația, Slovenia, Regatul Unit și recent Polonia). Chiar dacă participarea este voluntară pentru țările din Balcanii de Vest, toate aceste state participă. Ideea principală care a stat la baza realizării Procesul de la Berlin a fost crearea unui format mai flexibil care să faciliteze avansarea țărilor din Balcanii de Vest în drumul lor spre UE. Această idee s-a bazat pe faptul că o coordonare mai bună, și implicit o eficiență sporită, poate fi obținută dacă există un număr limitat de state membre UE participante. Astfel, Angela Merkel a inclus în acest format Franța care reprezintă a doua cea mai dezvoltată economie din Uniunea Europeană, precum și un număr mic de state membre ale UE care au sprijinit constant politica de extindere.

De la momentul în care Procesul de la Berlin a fost lansat și până în prezent, există semne vizibile care arată faptul că participarea instituțională regională s-a intensificat semnificativ. În acest sens, este de remarcat dialogul la nivel înalt care a fost stabilit între Albania și Serbia. Există, de asemenea, multe alte gesturi care au dus la reconciliere, precum dubla deplângere făcută de Croația și Serbia pentru genocidul și crimele lor de război din timpul războaielor iugoslave. Un alt exemplu este semnarea „Tratatului de prietenie pentru relațiile de bună vecinătate și cooperare“ între Bulgaria și Macedonia. Însă, poate cel mai semnificativ eveniment a fost semnarea istorică de către Grecia și Macedonia de Nord a „Acordului de la Prespa”, care a reprezentat sfârșitul unui conflict cultural și identitar. La finalul acestei secțiuni, trebuie să menționăm faptul că, drept urmare a Procesului de la Berlin, procesul de integrare europeană a țărilor din Balcanii de Vest s-a accelerat. Prin urmare, putem afirma faptul că Procesul de la Berlin rămâne crucial pentru aderarea țărilor din Balcani de Vest la Uniunea Europeană.

Spre un nou capitol, Summitul de la Poznan

Procesul de la Berlin constă în summituri periodice care au loc în diferite orașe. După ultimul summit de la Londra, din iunie 2018, Polonia s-a alăturat Procesului de la Berlin, preluând președinția. Un alt aspect important de menționat este faptul că Polonia a fost unul dintre statele membre UE care a propus inițiativa pentru discuțiile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Astfel, un punct culminant al președinției poloneze a fost summitul Balcanilor de Vest de la Poznan, care a avut loc pe 4 și 5 iulie 2019.

Ca urmare a acestui summit, liderii statelor membre participante ale UE au reafirmat ideea conform căreia Procesul de la Berlin demonstrează angajamentul lor de a realiza o regiune stabilă, sigură și prosperă. În timpul președinției Procesului de la Berlin, Polonia și-a manifestat și mai mult sprijinul pentru integrarea europeană a regiunii Balcanilor de Vest. Acesta este motivul pentru care ministrul Szymon Szynkowski a declarat că „vom încerca să convingem liderii și miniștrii rămași la o astfel de decizie”. În plus, în aceeași linie, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a chemat statele membre ale UE să dea undă verde către Albania și Macedonia de Nord pentru începerea procesului de aderare. În final, având în vedere că apropierea dintre aceste națiuni este considerată a fi vitală, s-a decis faptul că Bulgaria și Macedonia de Nord vor fi următoarele țări care vor ține împreună președinția Procesului de la Berlin.

Summitul ce a fost organizat pe 12 septembrie 2019, sub egida Grupului Visegrad, constituie o altă încercare a Poloniei de a sprijini procesul de aderare a țărilor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană. Grupul Țărilor de la Visegrad s-a reunit cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia și au semnat o declarație comună prin care cele 4 state membre ale Grupului Visegrad invită celelalte state membre UE să aprobe pe deplin deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord anul acesta. Prin urmare, putem spune că toate aceste summituri arată angajamentul altor membri ai UE, precum este Polonia, care încearcă să preia conducerea și să revitalizeze tot procesul de extindere. Mai mult, se poate spune că toate aceste eforturi vin ca răspuns la aşa-numitul „enlargement fatigue”. Într-un mod similar, țări precum Bulgaria sau România, în perioada în care au deținut președinția Consiliului UE, au încercat să îmbunătățească perspectiva negocierilor de aderare pentru țările din Balcanii de Vest. Un astfel de exemplu îl reprezintă conferința  „How to better respond to European aspirations of the young generation in the Western Balkans? organizată de către Președinția României a Consiliului UE.

Este drumul spre UE blocat?

În ultimii ani, Albania și Macedonia de Nord au făcut pași semnificativi spre integrarea în UE. Au fost realizate îmbunătățiri uriașe în domenii precum sistemul judiciar, administrația publică, lupta împotriva corupției și a crimei organizate. Luând în considerare toate aceste realizări, Macedonia de Nord a obținut statutul de candidat al UE în 2005. Spre deosebire de Macedonia de Nord, Albania a trebuit să aștepte până în 2014 pentru a dobândi definitiv statutul de candidat al UE.

După cum am menționat anterior, ambele țări constituie un grup de state din Balcanii de Vest, care se află într-o fază avansată a procesului de aderare, dar care așteaptă deschiderea discuțiilor cu UE. Ca urmare a realizărilor sale, Macedonia de Nord este considerată a fi conducătorul al acestui grup. Este de reamintit faptul că semnarea „Acordului de la Prespa”, care a rezolvat disputa privind numele cu Grecia, dar și reformele din domeniul justiției și al administrației publice sunt realizări uriașe ale guvernului Macedoniei de Nord. Astfel, credibilitatea Macedoniei de Nord a sporit în rândul statelor membre ale UE, această țară fiind considerată azi o poveste de succes.

Similar Macedoniei de Nord, și Albania a întreprins reforme cruciale pentru a aduce țara mai aproape de Uniunea Europeană. Ca rezultat, Albania a marcat câteva rezultate semnificative, printre acestea numărându-se lansarea unui proces de verificare a judecătorilor, menit să elimine corupția din sistemul judiciar din țară. În ciuda progreselor realizate, Albania continuă să fie învăluită de un „climat politic” instabil, care poate reprezenta o provocare majoră pentru guvernul țării.

Deși ambele țări au continuat să urmărească reforme interne dureroase, în conformitate cu așteptările și recomandările UE, Comisia Europeană a sugerat de două ori pană acum deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Chiar dacă, Comisia Europeană a sugerat deschiderea discuțiilor de aderare cu ambele țări, Consiliul European nu a reușit, pentru a treia oară, să ajungă la un consens. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre ale UE încă continuă să sprijine discuțiile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În plus, actualul, alături de viitorul președinte ai Comisiei Europene, împreună cu președintele Consiliului European și președintele Parlamentului European, și-au reafirmat sprijinul în legătură cu începerea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

În ciuda acestui sprijin, statele-membre cheie ale UE rămân sceptice în ceea ce privește extinderea. Printre statele care au votat în cadrul Consiliului European din 17-18 octombrie 2019 împotriva deschiderii negocierilor cu Albania (fiind pro deschiderii negocierilor cu Macedonia de Nord) se numără Olanda și Danemarca. Însă, unul dintre oponenții cei mai vocali ai extinderii Uniunii Europene în zona Balcanilor de Vest este Franța, care este de părere că UE trebuie să se reformeze mai întâi din interior. Dar la ce se referă, de fapt, Macron atunci când  vorbește despre o reformare a UE? Și de ce nu este posibilă această reformă în paralel cu extinderea spre zona Balcanilor de Vest, așa cum a fost posibil în prima decadă a secolului 21, atunci când discuțiile privind adoptarea unei posibile Constituții a Uniunii Europene (actualul Tratat de la Lisabona) nu au oprit/condiționat procesul de aderare al României și Bulgariei la UE?

Concluzii

Rolul Uniunii Europene ca motor al reformelor ce au avut loc în statele din regiunea Balcanilor de Vest nu poate fi pus sub semnul întrebării, însă puterea sa transformatoare este în pericol. Cu alte cuvine, putem spune faptul că eșecul liderilor statelor Uniunii Europene de a ajunge la un acord comun privind deschiderea discuțiilor cu Albania și Macedonia de Nord în vederea aderării la spațiul comunitar va avea un impact negativ atât asupra credibilității politicii de extindere a UE, cât și asupra „condiționalităților UE” (EU conditionality), ambele fiind considerate elementele de succes în cadrul politicii externe a Uniunii Europene.

Totodată, deciziile care au fost luate în cadrul Consiliului European de toamnă pun sub semnul întrebării credibilitatea instituțiilor europene. Pentru cât timp va mai exista o discrepanţă între Comisia Europeană și Parlamentul European, pe de o parte, care își exprimă acordul cu privire la deschiderea discuțiilor cu Albania și Macedonia de Nord și pe de altă parte, Consiliul European, la nivelul căruia se ia decizia finală, și care nu a fost una unanimă în ceea ce privește deschiderea negocierilor cu statele respective?

Observând evenimentele actuale și deciziile ce au fost luate, noi vedem, oarecum cu pesimism procesul de extindere a UE către statele din Balcanii de Vest, însă avem totuși speranțe, în așteptarea concluziilor vizitelor pe care Macron a planificat să le facă în Albania și Macedonia de Nord. Totodată, summitul următor dedicat Balcanilor de Vest, și anume cel din mai 2020, de la Zagreb, ce se va desfășura în perioada în care Croația  va deține Președinția Consiliului UE este un alt punct cheie de pe agenda extinderii UE în regiunea Balcanilor. Astfel, putem să ne întrebăm dacă va exista o decuplare a Macedoniei de Nord de Albania, în ceea ce privește procesul de aderare la UE, dat fiind faptul că Danemarca și Olanda ar fi agreat începerea discuțiilor cu Macedonia de Nord, însă nu și cu Albania? Dacă da, cine va fi adevăratul câștigător? Ar fi o astfel de abordare benefică atât pentru UE, cât și pentru cele două state balcanice?

Întrebările de mai sus sunt dovada clară că, pe măsură ce avansează, procesul de extindere al UE spre Balcanii de Vest devine unul din ce în ce mai complex și marcat de incertitudini.

Articol scris de Alexandru-Tudor DUMITRESCU, student masterand DRIIE-SNSPA, anul II, şi Dhimitraq XHAÇKA, masterand DRIIE-SNSPA, anul I.

Sursa foto: Facebook/Emmanuel Macron

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu