Universitățile românești nu reușesc să își depășească condiția mediocră, nici măcar în competiție cu instituțiile similare din estul Europei și Asia Centrală, arată raportul anual al QS Quacquarelli Symonds, agenţie de analiză a învăţământului superior la nivel global. Primele două universități românești incluse în clasamentul QS pe 2020, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Universitatea din București se zbat în continuare departe de locurile fruntașe, clasându-se abia pe locurile 40 și 42.

Ele sunt urmate de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (68), Universitatea Politehnică din Bucureşti (72), Universitatea de Vest din Timişoara (74), Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi (80), Universitatea Politehnică din Timişoara (109), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (119), Universitatea „Transilvania” din Brașov și Universitatea „Danubius” din Galați (la egalitate, pe 137), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (144), Academia de Studii Economice din Bucureşti (155), Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (176) și Universitatea din Craiova (190). Celelalte universităţi din România se situează dincolo de locul 200, pe locuri nedepartajate complet. În total, în topul care cuprinde 350 de universități au intrat 18 instituții de învățământ superior din România.

Topul este condus de Universitatea de Stat Lomonosov din Moscova (locul 1, Rusia), urmată de Universitatea de Stat din Sankt Petersburg (locul 2, Rusia) și de Universitatea de Stat Novosibirsk (locul 3, Rusia). În primele zece clasate se mai numără Universitatea din Tartu (locul 4, Estonia), Universitatea Carolină din Praga (locul 5, Cehia), Universitatea Jagielonă din Cracovia (locul 6, Polonia), Universitatea din Varşovia (locul 7, Polonia), Universitatea din Tomsk (locul 8, Rusia), Universitatea Tehnică din Praga (locul 9, Cehia) şi Universitatea Masaryk din Brno (locul 10, Cehia).

În rândul celor 39 de universități clasate înaintea primelor două din România, se regăsesc în total 11 universităţi din Rusia, 7 universităţi din Turcia, câte 4 universităţi din Cehia și Ungaria, 3 universităţi din Polonia,  câte 2 universităţi din Estonia şi Lituania, câte o universitate din Belarus, Croația, Kazahstan, Letonia, Slovenia și Ucraina.

În metodologia de calcul a clasamentului s-au folosit următoarele criterii metodologice, cu următoarele ponderi în punctajul final:

  1. Reputaţia academică (30%)
  2. Reputaţia în rândul angajatorilor (20%)
  3. Raportul facultate/student (10%)
  4. Articole pe facultate (10%)
  5. Colaborările și conectivitatea internațională (10%)
  6. Impactul web (5%)
  7. Procentajul profesorilor deţinători ai unui doctorat (5%)
  8. Citări pe articol (5%)
  9. Gradul de internaţionalizare a facultăților (2,5%)
  10. Gradul de internaţionalizare a studenţilor (2,5%)
 

Tags: , , , , ,

 

1 comentariu

  1. Danut Manastireanu spune:

    Peste tot in aceste criterii, ‘faculty’ inseamna ‘cadru didactic’, NU facultate.
    ESte vorba, deci, de Raportul nr de studenti/cadru didactic NU de Raportul facultate/student.
    Si de NUmarul de Articole pe cadru didactic, NU Articole pe facultate.

Lasă un comentariu