Despre piața împrumuturilor, în principiu, știe toată lumea câte ceva.

Oameni, denumiți persoane fizice, și firme, denumite persoane juridice, neavând toți banii necesari satisfacerii diferitelor necesități, apelează la împrumuturi.

Oamenii, de regulă, utilizează împrumuturile pentru achiziționarea de bunuri sau, mai rar, pentru dezvoltare personală (credite de studii ș.a.).

Firmele utilizează împrumuturile pentru capital de lucru, investiții etc.

Cei care acordă împrumuturile sunt firme specializate în această activitate: bănci și instituții financiare nebancare (societăți de leasing, case de ajutor reciproc etc.).

Această activitate, în care o parte numită împrumutător acorda un împrumut părții numită împrumutat, se desfășoară în piața financiară, acolo unde se află foarte multe produse.

Pentru ca activitățile, din această piață, să se desfășoare normal, este nevoie de un administrator. Administratorul, ținând cont de părerile și necesitățile participanților la activitatea pieței, întocmește reguli privind desfășurare activității și urmărește respectarea lor de către participanți.

În cazul pieței noastre, administratorul este Banca Centrală a României (Banca Națională a României).

Referindu-ne doar la activitatea de creditare, din cadrul pieței financiare, există o serie de reguli stabilite de administrator (Banca Națională a României), care creează cadrul necesar derulării activității. Nu le vom aminti pe toate, de altfel nici nu le știm pe toate, ci doar pe câteva dintre ele:

  • Inițial, solicitantul împrumutului este evaluat, pe baza unei adeverințe de venit, în ceea ce privește posibilitatea returnării împrumutului pe baza veniturilor pe care le realizează. Este necesar ca solicitantul să se încadreze sub un anumit raport dintre valoarea ratelor plătite pentru împrumut și valoarea veniturilor realizate (grad de îndatorare).
  • Dacă pe parcursul derulării contractului de creditare, împrumutatul întârzie un anumit număr de zile plata ratelor către împrumutător, împrumutatul va fi trecut pe lista rău platnicilor de la Biroul de Credite. Totodată, pentru zilele întârziate, împrumutatul va plăti, pe lângă dobânda stabilită în contract, o dobândă penalizatoare.
  • Dacă un împrumutat a depășit un anumit număr de zile de întârziere, împrumutătorul va fi obligat sa imobilizeze o anumita sumă de bani (provizion) pe care o va trece și pe cheltuieli în actele contabile. În acest fel vor apărea două efecte asupra împrumutătorului: i se vor micșora sumele disponibile pentru acordarea de împrumuturi și i se vor diminua profiturile, astfel încât valoarea dividendelor acordate acționarilor va fi mai mică.

Avem următorul scenariu: un împrumutat nu mai poate plăti ratele pentru creditul său. El negociază cu împrumutătorul și, de comun acord, ajung să reeșaloneze plățile pentru credit. Clientul va începe, să zicem după 9 luni, să plătească ratele din reeșalonare.

Pentru a analiza situația împrumutatului și a împrumutătorului, prin prisma scenariului și a regulilor amintite mai sus, vom parcurge situația pas cu pas:

  1. Împrumutatul primește împrumutul și împrumutătorul încasează ratele:
Acțiuni întreprinse de părți/Efecte asupra părților
Împrumutător Împrumutat
Încasare rate Încasare împrumut
  1. La un moment dat, împrumutatul nu mai plătește ratele împrumutătorului și drept urmare este raportat pe lista rău platnicilor de la Biroul de Credite și își pierde bonitatea de creditare. Totodată, împrumutătorul este obligat să constituie provizion.
Acțiuni întreprinse de părți/Efecte asupra părților
Împrumutător Împrumutat
Raportare rău platnici + Provizion Neplată + Pierderea bonității
  1. Părțile negociază și, după o perioadă de aproximativ 9 luni, împrumutatul reia plățile (reeșalonate și cu penalități incluse).
Acțiuni întreprinse de părți/Efecte asupra părților
Împrumutător Împrumutat
Încasare penalități + Rate reeșalonate Plată penalități + Rate reeșalonate

Rezumăm și obținem:

Acțiuni întreprinse de părți/Efecte asupra părților
Împrumutător Împrumutat
Încasare rate Încasare împrumut
Raportare rău platnici + Provizion Neplată + Pierderea bonității
Încasare penalități + Rate reeșalonate Plată penalități + Rate reeșalonate

Vremurile au trecut și ajungem în zilele noastre când, onor ministrul finanțelor publice, ținând cont de condițiile neprielnice prin care trecem, ia următoarea decizie (descrisă pe scurt): dă posibilitatea unor împrumutați, timp de 9 luni, să nu mai plătească ratele pentru împrumuturile pe care le au. Dar, dobânzile care ar fi trebuit să fie plătite timp de 9 luni vor fi însumate ratelor și, pentru ele împreună, se vor plăti dobânzi (cumva echivalentul penalităților din scenariul de mai sus). Totodată, împrumutații nu vor mai fi trecuți pe lista rău platnicilor, iar împrumutătorii nu vor mai constitui provizioane.

Iată descrierea situației, așa cum am făcut-o și anterior:

  1. Împrumutatul primește împrumutul și împrumutătorul încasează ratele:
Acțiuni întreprinse de părți/Efecte asupra părților
Împrumutător Împrumutat
Încasare rate Încasare împrumut
  1. La momentul „corona”, împrumutatul nu mai plătește ratele împrumutătorului dar nu este raportat pe lista rău platnicilor de la Biroul de Credite și nu își pierde bonitatea de creditare. Totodată, împrumutătorul nu este obligat să constituie provizion.
Acțiuni întreprinse de părți/Efecte asupra părților
Împrumutător Împrumutat
 Neplată
  1. După o perioadă de aproximativ 9 luni, împrumutatul reia plățile (reeșalonate și cu penalități incluse).
Acțiuni întreprinse de părți/Efecte asupra părților
Împrumutător Împrumutat
Încasare penalități + Rate reeșalonate Plată penalități + Rate reeșalonate

Rezumăm și obținem:

Acțiuni întreprinse de părți/Efecte asupra părților
Împrumutător Împrumutat
Încasare rate Încasare împrumut
 Neplată
Încasare penalități + Rate reeșalonate Plată penalități + Rate reeșalonate

Comparând rezumatele din cele două scenarii, avem următoarele concluzii:

  1. Prin neplata ratelor, în scenariul 2, față de scenariul 1, împrumutatul nu mai este raportat la Biroul de Credite și își păstrează bonitatea (cu prețul plății dobânzilor pe dobândă și rată pentru perioada de neplată).
  2. Împrumutătorul încasează dobânzi și pentru banii plasați în credit, dar și pentru dobânzile neîncasate în perioada de neplată (practic împrumutătorul face plasamente, în perioada de neplată a creditelor, egale cu dobânzile neîncasate). Totodată, împrumutătorul nu mai face nici provizioane și rămâne cu lichiditățile și profiturile neatinse.

Putem spune că această decizie a „reperat onoarea cetățeanului împrumutat” și a învârtoșat profiturile băncilor.

Dar… gata sa închei când, iau un contract de împrumut și citesc:

„ARTICOLUL X. FORTA MAJORA

X.1. Forta Majora este o imprejurare de fapt imprevizibila si de neinlaturat, care impiedica in mod obiectiv si fara nicio culpa din partea IMPRUMUTATULUI si/sau CODEBITORULUI executarea obligatiei contractuale a acestuia catre Banca. Sunt considerate cazuri de forta majora: orice dezastru natural (cutremurele, inundatiile, incendiile, uraganele, taifunurile, valurile tsunami), atacul terorist, razboiul, insurectia, instituirea starii de necesitate, tulburarile sociale, revolutiile, grevele generale. Insa nu toate aceste evenimente sunt, fara disctinctie, cazuri de forta majora, ci numai acelea care sunt extraordinare, adica, deopotriva imprevizibile, insurmontabile si care fac imposibila executarea obligatiei analizate.

X.2. Pentru a beneficia de exonerarea de raspundere pentru cazuri de forta majora, IMPRUMUTATUL si/sau CODEBITORUL trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) in 5 zile calendaristice de la inceputul evenimentului de forta majora sa comunice in scris Bancii nasterea evenimentului si sa prezinte un certificat eliberat de Camera de Comert si Industrie Teritoriala care va examina cazul si va elibera Certificatul de forta majora pentru cazul dat; b) sa notifice Banca in 15 zile calendaristice de la incetarea evenimentului de forta majora.”

Dl. ministru de finanțe a fost bancher.

De ce nu a ieșit să informeze populația interesată că există această clauză în contractele de creditare?

Dar ce ne pricepem noi, niște bieți consultanți pentru finanțări nerambursabile?

Nu ne luați în calcul pentru aceste meșteșugite afaceri care se desfășoară în sfera creditării bancare și în care, chiar și în clipe de nenorocire, singurii care plătesc sunt oamenii. Sau… poate cu această ocazie și politicienii? Cine știe?

Am oscilat în privința titlului între Ex-bancherul și Ex-ministrul, dar sper ca mâine să fie valabile ambele.

Articol de Sorin Drăgănescu.

Sursa foto: Facebook/Florin Cîțu

 

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu