Aproximativ 15.000 de militari ruşi vor sta în autoizolare, după ce unii dintre ei au fost confirmaţi pozitiv cu noul coronavirus. Vladimir Putin a anunțat, încă de săptămâna trecută, că tradiţionala paradă de 9 mai este amânată, însă aceasta va exista în 2020 ca fenomen geopolitic cu posibilitatea de a fi organizată în iunie sau septembrie.

Mii de soldaţi au primit ordin să stea în carantină, în Rusia, după ce mai mulţi au fost depistaţi cu noul coronavirus. Potrivit Moscow Times și Mediafax, în jur de 40 de militari au fost testaţi pozitiv, iar peste 100 sunt ţinuţi sub observaţie. Ministerul rus al Apărării a confirmat că a plasat trupele în autoizolare, dar neagă că militarii bolnavi ar fi participat la repetiţii.

Merită menționat faptul că Moscova a renunțat la Parada de 9 mai tocmai din motivul pandemiei COVID-19, care se pare că a scăpat de sub control, cu toate că Putin a tot încercat să ascundă acest lucru.

Pe fundalul carantinei, Moscova nu a mai considerat că parada de Ziua Victoriei va avea efectele geopolitice așteptate și nici nu va produce efecte electorale. Pentru a nu destabiliza cumva echilibrul intern, Putin a luat decizia să nu mai organizeze parada în contextul referendumului anunțat privind introducerea unor amendamente în Constituție.

Până la pandemie, Moscova vedea în parada de 9 mai un joc geopolitic perfect, care ar fi determinat o victorie simbolică în spațiul media internațional și în cel electoral intern. În contextul COVID-19 s-a mizat pe un alt scenariu, care la fel a eșuat – 9 mai era prezentat ca o victorie dublă: asupra comunității internaționale, ai căror reprezentanți erau invitați la eveniment (ce-i drept, nici măcar prezența lui Lukașneko nu este o constantă), dar și asupra coronavirusului. În acest mod, pandemia de coronavirus parcă ocolea Rusia. Dar nu a fost să fie…

Analiștii politici din Ucraina susțin că pandemia COVID-19 a devenit prea extinsă în Rusia, ceea ce blocat inițiativele de a organiza parada. Mai mult decât atât, Moscova a investit mult până acum, din punct de vedere financiar, mediatic, diplomatic și geopolitic în promovarea paradei și a rolului său geo-diplomatic. Kremlinul a cheltuit zeci de milioane de dolari pentru a promova „discuțiile despre victorie” nu numai în Rusia, ci și în întreaga lume. Se pare că aceste resurse au fost irosite fără mari beneficii.

Este drept însă că înainte de anularea paradei de 9 mai veteranii ruși de război i-au cerut președintelui să amâne desfășurarea acestei parade pentru o dată mai sigură din punctul de vedere al securității colective, în contextul pandemiei Covid-19. Aceștia au apreciat că derularea paradei la termenul și în formatul planificat ar reprezenta o amenințare la adresa sănătății participanților.

Semnatarii scrisorii au apreciat că o decizie a președintelui rus privind amânarea derulării acestei parade militare ar reprezenta „un semn de respect pentru veterani” – un prilej media necesar Moscovei pentru a legitima decizia luată recent de anulare a paradei.

Jurnaliștii ruși informează că. până în prezent, autoritățile Federației Ruse își propun să desfășoare parada fie pe 24 iunie (parada soldaților Armatei Roșii la Moscova consacrată victoriei URSS asupra Germaniei), fie pe 3 septembrie (victoria URSS asupra Japoniei).

Data mai probabilă a paradei va fi cea de 3 septembrie, fapt indicat de parlamentarii ruși care au modificat recent prin lege data încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, din 2 septembrie în 3 septembrie. Pe 14 aprilie, Duma de Stat a adoptat o lege pentru a corecta Ziua sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial. În acest caz este dificil să ne imaginăm că premierul japonez Shinzo Abe, invitat la parada din 9 mai la Moscova, va ajunge pe 3 septembrie, unde va sărbători capitularea Japoniei și ocuparea unor teritorii de către Uniunea Sovietică!

Ecuațiile geopolitice sunt dificile la Moscova și se complică prin faptul că 3 septembrie este ziua amintirii tragediei din Beslan din 2004, când trupele speciale ruse au luat cu asalt o şcoală din Osetia de Nord, ai cărei elevi fuseseră luați ostatici de militanți islamici din Cecenia și Ingușetia. Ca urmare a intervenției trupelor de asalt, au fost omorâți 334 de oameni, inclusiv 318 ostatici, dintre care 186 de copii.

Citește continuarea articolului pe BucPress.

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu