Mecanismele slabe de securitate, existente în Europa după încheierea „războiului rece”, au fost distruse prin agresiunea Rusiei împotriva Georgiei (2008) și Ucrainei (din 2014). În contextul acestei slăbiri a sistemului de securitate pe continentul european, ”beneficiul” principal a revenit Federației Ruse, care încearcă să-și promoveze proiectele geopolitice nu numai în spațiul post-sovietic, dar și în Europa Centrală, în Estul și Sudul Europei.

Începând cu destrămarea Uniunii Sovietice, Moscova se implică activ în incitarea conflictelor geopolitice, finanțând și acordând sprijin militar unor grupări armate ilegale, continuînd totodată să ocupe noi teritorii ale unor state suverane în această regiune (inclusiv unele teritorii din R. Moldova, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina) pentru a crea ulterior niște „state inventate” nerecunoscute de comunitatea mondială, precum sunt Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria, autoproclamatele Republici Populare Doneţk și Lugansk.

Ocuparea de către Rusia a unor teritorii ale Ucrainei, Georgiei, Moldovei și Azerbaidjanului este însoțită de excluderea acestor zone din ordinea dezvoltării normale a economiei, vieții politice și juridice, având drept consecință scăderea accentuată a protecției datelor personale și juridice ale cetățenilor și businessului. În același timp, populația locală este izolată realmente de procesele sociale și economice europene și mondiale, transformându-se astfel în ostaticul ambițiilor Kremlinului. Teritoriile ocupate de Rusia se aseamănă mai mult cu zone militarizate închise, specializate în deservirea exclusivă a forțelor armate rusești. Promovarea valorilor democratice în viața politică a acestor teritorii, de asemenea, este blocată, iar consecințele acestui sistem represiv sunt crearea de societăți autoritare închise sau chiar totalitare. Au devenit sistematice și represiunile masive împotriva diferitelor grupuri etnice și religioase (tătarii din Crimeea, confesiunile protestante etc.), precum și încălcările drepturilor sociale ale populației din teritoriile ocupate.

Prin declanșarea și susținerea conflictelor în întreaga lume, conducerea Federației Ruse reușește să sustragă atenția comunității mondiale de la politicile sale interne antidemocratice și externe agresive, pentru ca ulterior Moscova să-și propună eforturile sale de intermediere în soluționarea acestor conflicte.

În contexul securității europene, agresivitatea politicii rusești schimbă în mod radical peisajul geopolitic în regiunea Mării Negre. Având o forță armată puternică în Crimeea (un efectiv de aproximativ 50 mii de militari) și crescând  potenţialul flotei militare maritime, Federația Rusă deține monopolul de dominație geopolitică în respectiva zonă, inclusiv asupra posibilității de blocare a căilor navigabile și de creare a diverselor amenințări la adresa statelor din regiunea Mării Negre, dacă acestea nu respectă dictatul impus de Kremlin. Un astfel de mecanism Moscova îl practică și în timpul numeroaselor exerciții militare navale, acoperind imense suprafețe în Marea Neagră, inclusiv în zonele din imediata apropiere a apelor teritoriale ale Ucrainei și altor state.

Este necesară o modernizare semnificativă a regulilor ce se află la baza sistemului de securitate în regiunea Mării Negre, deoarece Federația Rusă le-a încălcat în mod flagrant ocupând peninsula Crimea. Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană ar trebui să coopereze în acest sens, dar și alte organizații sunt capabile să joace un rol semnificativ la capitolul strategiei de securitate.

O astfel de structură este Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN)*, constituită în 1992 și care a primit statutul deplin în 1999. Conceptul OCEMN prevede „transformarea zonei Mării Negre într-o regiune a păcii, stabilității și prosperității” prin implementarea unor programe în domeniul transporturilor și comunicațiilor, cooperării financiare și științifice, energiei și mediului, turismului etc.

Organizația are un potențial semnificativ, unind douăsprezece state din regiunea Mării Negre și treisprezece state observatoare, inclusiv Statele Unite, Franța, Germania, Italia, Polonia și altele. Activitățile sale sunt axate în primul rând pe implementarea proiectelor de integrare economică în bazinul Mării Negre, care pot contribui, de asemenea, la consolidarea strategiei de securitate în regiune. OCEMN este singurul proiect din regiune care nu a fost creat și nu a fost transformat într-un instrument pentru îndeplinirea ambițiilor geopolitice ale Moscovei. Și un rol important în acest context îl joacă grupul celor șapte țări G-7 și Polonia, și, în special, Turcia, care aspiră să devină un stat dominant pe coasta Mării Negre și în Orientul Mijlociu. Am putea să constatăm faptul că potențialul Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră are capacitatea de a transforma bazinul Mării Negre într-o regiune cu cea mai dinamică dezvolatre economică din lume.

Cu toate acestea, agresiunea Rusiei a avut și un efect devastator asupra activităților OCEMN, întrucât Moscova a încălcat în mod grav toate normele și principiile fundamentale ale dreptului internațional față de două state membre ale Organizației. După anul 2014, multe inițiative și proiecte nu sunt implementate din cauza ocupației rusești a peninsulei Crimeea și a dorinței Kremlinului de a folosi platformele externe existente, inclusiv OCEMN, pentru a-și legaliza agresiunea sa împotriva Ucrainei și Georgiei. Pentru a slăbi ori  a ridica sancținile economice impuse Kremlinului, conducerea Rusiei încearcă prin intermediul structurilor OCEMN să încurajeze cercurile de afaceri ale țărilor din regiune să colaboreze cu Crimeea anexată, să organizeze diverse evenimente culturale, de afaceri și de altă natură, încălcând astfel legislația ucraineană și deciziile ONU. În cadrul unei reuniuni OCEMN de la Soci (2016), Federația Rusă a „contribuit benevol” cu o sumă de câteva milioane de dolari pentru îmbunătățirea imaginii  Organizației,  deși gestul Moscovei nu a avut careva consecințe deosebite.

Pentru a-i convinge pe proprii cetățeni că „conducerea Federației Ruse se bucură de autoritate internațională”, Kremlinul încearcă să folosească în aceste scopuri și structurile OCEMN. În același timp, Moscova continuă să distrugă și să discrediteze Organizația în fața comunității mondiale, considerând-o drept un concurent al proiectelor de integrare ale Federației Ruse, conștientizând, totodată, propria incapacitatea de a domina în structurile OCEMN din cauza opoziției Turciei.

În acest context, urmează să acordăm o deosebită atenție alegerii din 2021 a secretarului general OCEMN. Liderii Kremlinului propun candidatura unui diplomat, fost ambasador în Venezuela, Vladimir Zaemskii, care s-a remarcat prin susținerea regimului corupt Maduro. Personalitatea candidatului și activitatea anterioară a diplomatului rus confirmă faptul că Moscova va încerca să paralizeze activitățile Organizației, pentru transformarea ulterioară a OCEMN într-un instrument al promovării unei politici agresive ruse în bazinul Mării Negre.

Prin urmare, pentru consolidarea capacității de securitate în conformitate cu cerințele statutare ale Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră, statele membre ale Organizației urmează să-și unească eforturile pentru a neutraliza intențiile Federației Ruse de a-și subordona OCEMN în interesele agresive ale Moscovei. Statele membre trebuie, de asemenea, să susțină în mod constant suveranitatea și integritatea teritorială a statelor partenere, devenite ținta agresiunii rusești. Din păcate, evoluțiile evenimentelor demonstrează că nicio țară din zonă nu se află în siguranță deplină în cazul în care Kremlinul va încerca să-și extindă influența geopolitică în regiunea Mării Negre (inclusiv prin  incursiune  armată).

*Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). State membre fondatoare OCEMN: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina. Serbia a aderat la OCEMN prin decizia Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) de la Erevan (18 aprilie 2003), iar Macedonia de Nord prin decizia CMAE de la Sofia (28 iunie 2019). Observatori la OCEMN: Austria, Belarus, Croația, Cehia, Egipt, Franța, Germania, Ungaria, Israel, Italia, Polonia, Slovacia, Tunisia, Statele Unite ale Americii, Clubul Internațional al Mării Negre, Conferința Cartei Energiei, Comisia pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, Comisia Europeană.

 

Discurs rostit în cadrul mesei rotunde internațională „Trimorie / Spațiul celor trei mări și crimele imperiului: de la pământuri sângeroase la spațiul de securitate”, desfășurat la Kiev în data de 7 septembrie a.c., în regim de videoconferință și publicat inițial pe Bucpress.

 

Tags: , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu