Comisia propune din nou aderarea României la Spațiul Schengen

Comisia Europeană cere din nou Consiliului să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul european de liberă circulație Schengen, în strategie sa pe acestă temă publicată miercuri.

Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen, întrucât este „o așteptare legitimă” și „o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noul document european.

Bulgaria și România au îndeplinit condițiile tehnice de evaluare încă din 2010 și 2011, în vreme ce Croația s-a calificat tehnic pentru aderarea la spațiul Schengen în 2019.

Cu toate acestea, în ciuda solicitărilor repetate ale Comisiei Europene și Parlamentului European pentru extinderea spațiului Schengen, state precum Finlanda, Franța, Germania și Olanda, au blocat în Consiliu intrarea României și Bulgariei în această zonă de liberă circulație.

În afara extinderii spațiului Schengen, noua strategie a Comisiei mai are următoarele obiective:

• Asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. De asemenea, Comisia invită colegiuitorii să adopte rapid propunerea privind noul Pact privind migrația și azilul referitoare la verificarea persoanelor care trec frontiera externă fără autorizație.
• Consolidarea spațiului Schengen pe plan intern, întrucât cooperarea strânsă dintre statele membre în ceea ce privește prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este esențială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include (1) un Cod UE de cooperare polițienească; (2) modernizarea cadrului Prüm pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înmatricularea vehiculelor și (3) extinderea utilizării informațiilor prealabile referitoare la pasageri la zborurile efectuate în spațiul Schengen. Odată adoptat, noul Pact privind migrația și azilul va stabili, de asemenea, o abordare comună a gestionării migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.
• Îmbunătățirea gradului de pregătire și a guvernanței Comisia propune astăzi revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, aceasta va convoca forumuri Schengen periodice pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind situația spațiului Schengen. În cursul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori reziliența spațiului Schengen la amenințările grave prin asigurarea unei coordonări strânse și introducerea garanțiilor necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură luată în ultimă instanță. Comisia va prezenta, de asemenea, un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de „culoare verzi”, care și-a demonstrat utilitatea, pentru traficul neîntrerupt de marfă în cazul unor crize viitoare. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre privind reintroducerea pe termen lung a controalelor la frontierele interne.
• Extinderea spațiului Schengen: Viitorul spațiului Schengen trebuie să fie marcat de extinderea la acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Această extindere va veni în întâmpinarea așteptărilor legitime ale acestor țări, fiind de altfel și o obligație legală pentru ele odată ce, în urma unor evaluări, s-a stabilit că sunt pregătite să adere la spațiul Schengen.

De asemenea, pentru a promova încrederea comună în punerea în aplicare a normelor Schengen și pentru a asigura identificarea și remedierea rapidă a eventualelor deficiențe, Comisia propune revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. Printre modificări se numără accelerarea procesului de evaluare și o procedură accelerată în cazul unor deficiențe semnificative care ar putea pune în pericol întregul spațiu Schengen. De asemenea, se va pune un accent politic mai puternic pe evaluările Schengen, întrucât rezultatele acestora vor fi incluse în raportul anual privind situația spațiului Schengen și vor fi discutate cu Parlamentul European și cu Consiliul. Mecanismul revizuit include o monitorizare sporită a respectării drepturilor fundamentale.