Rezultatele alegerilor din Germania sunt clare.

Coaliția conservatorilor din CDU și CSU a primit un vot negativ la scrutinul din week-end, clasându-se modest pe locul al doilea, cu 24,1%. Peste 6,5 milioane de cetățeni germani care în 2017 le oferiseră creștin-democraților încrederea lor au refuzat de această dată să le mai ofere votul, încheind astfel dominația de aproape două decenii a partidului Angelei Merkel asupra eșichierului politic german.

Mulți dintre ei au trecut la social-democrații din SPD, celălalt partid tradițional din Germania, obligat în ultimul timp să își asume sarcina ingrată de a fi partenerul mai mic al CDU și CSU la guvernare. Deși social-democrații au fost și ei la cârmă mai bine de un deceniu în timpul dominației conservatorilor, germanii le-au oferit 25,7% din voturi, plasându-i pe primul loc și hotărând prudent ca ei să reprezinte principala forță a schimbării față de CDU și CSU.

Nu mai noii și mai impetuoșii Verzi, care deși în aprilie erau creditați de casele de sondare a opiniei publice ca fiind favoriți la câștigarea alegerilor, au scăzut până la 14,8% ca urmare a scandalurilor legate de lidera partidului, Annalena Baerbock. Mai mult decât scandalul, aș pune însă scăderea lor pe seama conservatorismului german care are nevoie de mai multe dovezi pentru a putea încredința schimbarea unui partid relativ nou, mai ales în aceste vremuri grele. Verzilor li s-a oferit așadar cu mult mai multă încredere decât în 2017, când obținuseră 8,9%, și un mandat de a face parte din forța schimbării, dar nu ca actor principal.

În vreme ce liberalii pro-business de la FDP au crescut la rândul lor de la 10,7 la 11,5%, atingându-și probabil potențialul maxim și fiind îndreptățiți să spere la a fi cel de-al treilea partener al unei coaliții guvernamentale cu SPD și Verzii, extremele au avut de pierdut: AfD, de la extrema dreaptă, a scăzut de la 12,6%, la 10,3%, iar Die Linke, de la extrema stângă, abia a intrat în Parlament, datorită câștigării unor circumscripții uninominale, căci altfel rezultatul de 4,9%, cu mult mai slab decât cel de 9,2% din 2017, îi situa sub pragul electoral de 5%. Germanii au decis astfel că aceste timpuri nu sunt pentru încercarea unor experimente radicale.

Pe scurt. Germanii au transmis prin vot dorința lor perfect normală și sănătoasă ca lunga dominație a CDU și CSU să fie întreruptă. Prelungirea ei nu ar fi concordat cu principiile de bază ale democrației care reclamă ca periodic puterea politică să fie preluată de noi forțe politice, care să avanseze și interesele altor grupuri sociale. După atâția ani în guvern, rezultatul CDU și CSU poate fi considerat drept unul onorabil, ceea ce arată că germanii au fost per total mulțumiți de stabilitatea oferită de creștin-democrați, doar că au simțit că este nevoie de un suflu nou. Votul din Germania este prin urmare un triumf al bunului simț.

Pe de altă parte, noul suflu va fi unul moderat. Direcționarea lor a fost atribuită nu Verzilor, mai recenți pe scena politică și mai radicali, ci social-democraților. La ținerea în frâu a noului vor contribui foarte probabil și liberalii din FDP. Respingerea experimentelor radicale de către electoratul german se reflectă nu doar în mandatul oferit forțelor susceptibile de a forma noul guvern, ci și celor din opoziție, prin rezultatele modeste obținute de AfD și Die Linke. În consecință, votul din Germania este și un triumf al prudenței.

Rămâne de văzut doar dacă Geist-ul electoratului german exprimat la finalul lunii septembrie 2021 va fi pe deplin interiorizat și de politicieni și va fi cu adevărat instituit în urma negocierilor un guvern SPD-Verzi-FDP.

Sursa foto: Facebook/SPD

 

Tags: , , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu