Alungați de pe pământurile natale: deportarea – formă tradițională a politicii Kremlinului

Unul dintre instrumentele criminale ale Moscovei referitoare la teritoriile pe care le-a considerat și continuă să le considere ca fiind coloniile sale, întotdeauna a fost deportarea. Uniunea Sovietică, care a căutat să erodeze factorul național, a relocat forțat în masă oamenii atât pe teritoriul său, cât și în cadrul schimburilor de populație cu țările-satelit. În diverse perioade ale timpului aceștia erau și finlandezii și estonienii, care au fost expulzați din Leningrad, coreenii expulzați din Orientul Îndepărtat, cecenii, ingușii și tătarii din Crimeea care, fiind fals învinuiți de a fi „dușmani ai poporului”, au fost deportați de pe pământurile lor după cel de-al Doilea Război Mondial.

Au căzut victime ale acestor crime ale stalinismului de asemenea și ucrainenii, care, pe lângă faptul că au fost uciși prin Holodomor – foametea în masă din anii 1932-1933 – au fost schimbați teritorial cu polonezii în perioada anilor 1944-1951 (cei mai numeroși în infama acțiune „Vistula”).

Ca adevărat succesor și apologet al regimului stalinist, actualul regim, deja rus, recurge și el la astfel de instrumente, mai ales în condițiile războaielor neo-imperialiste dezlănțuite. În timpul celui de-al Doilea Război Cecen, care a fost o luptă împotriva aspirațiilor de independență a Icikeriei față de metropola Moscovei, cecenii au fost scoși din casele lor și plasați în lagăre, unde au fost supuși torturilor în masă, mulți dintre ei fiind uciși. Cel mai faimos loc tragic a devenit lagărul morții din Cernokozevo.

Precursori ai sângeroasei invazii ruse pe scară largă din 24 februarie în Ucraina au fost, de asemenea, pașii care pot fi clasificați drept o deportare a ucrainenilor. După recunoașterea „independenței republicilor populare din Donbass”, în cadrul operațiunii informațional-propagandistice a avut loc așa-numita „evacuare” a populației din teritoriile ocupate necontrolate de Ucraina. S-a dovedit că transferul populației a avut loc cu inducerea în eroare a acestor locuitori, iar după filmarea unor videoclipuri propagandistice despre „salvarea” lor aceștia erau aruncați în voia sorții.

Invazia a arătat în continuare și mai mult cinismul ocupantului. Orașele ucrainene sunt blocate și se găsesc permanent sub focul trupelor ruse, nu se permite crearea coridoarelor umanitare pentru populația civilă (iar acolo unde s-a convenit, adesea în timpul evacuării civilii sunt împușcați). În schimb, civilii sunt transferați, adesea cu forța, în teritoriile rusești sau cele ocupate. O informație șocantă a fost făcută public de președintele Zelensky într-un interviu recent cu jurnaliștii ruși. Era vorba de transferarea, de fapt răpirea în masă a două mii de copii din Mariupol, pe care rușii îi țin pentru fondul de schimb. Potrivit fotografiilor de pe satelit, Rusia a găzduit aproximativ 5.000 de oameni într-o tabără provizorie din Bezîmennoe, la est de orașul asediat. În total, numărul celor strămutați fără acordul Kievului ar putea ajunge la 40.000, potrivit vice prim-ministrului Irina Vereșciuk.

Care este motivația agresorului în astfel de acțiuni? Pe lângă intenția evidentă de a crea o imagine propagandistică a „misiunii umanitare” – la nivel oficial, partea rusă neagă cu fermitate că bombardează în mod intenționat populația civilă și infrastructura – sunt urmărite obiective ascunse de termen lung.

La începutul lunii februarie, pe lângă Consiliul de Securitate al Rusiei a fost înființată o comisie interdepartamentală pentru politica de migrație, condusă de Dmitri Medvedev, pentru a coordona procesele de migrație, ținând cont de „amenințările externe și interne la adresa securității naționale”.

În urma creșterii constante a procentului de populație musulmană, în special din cauza atragerii forței de muncă reprezentată de migranții din Asia Centrală, autoritățile de la Kremlin se tem de creșterea extremismului și chiar de declanșarea unor procese de dezintegrare în interiorul țării. În plus, majoritatea regiunilor Rusiei se degradează constant din cauza sancțiunilor și eșecului politicilor economice și sociale ale Moscovei. Alcoolismul general și dependența de droguri afectează calitatea populației active a Rusiei. Prin urmare, pentru a redresa situația, este evident că au fost necesari ucrainenii. În acest context trebuie înțeles scopul pașaportizării active, care a avut loc în Donbass. În condițiile de astăzi, când din cauza acțiunilor criminale ale ocupantului rus populația civilă, deportată forțat din Ucraina, este adusă la limita supraviețuirii, prețul forței sale de muncă va fi stabilit ca foarte mic – deci avem de-a face de fapt cu o sclavie de muncă. Instrumentele politicii Kremlinului amintesc mai mult de metodele medievale. Din toate punctele de vedere, regimul lui Putin trage Rusia spre Evul Mediu.

Articol apărut pe BucPress.