Coridoarele Solidarității
Rețelele logistice sunt mereu invizibile pentru beneficiarii lor. Sigur, ne putem închipui că grâul pentru pâinea pe care o cumpărăm zilnic uneori călătorește mii de kilometri cu vaporul sau că uleiul pe care îl luăm de la supermarket a făcut un drum lung, probabil cu un tren de marfă sau un camion. Dar, deși invizibile, rețelele logistice sunt esențiale.
Ucraina este grânarul multor țări din Uniunea Europeană, Orientul Apropiat sau Nordul Africii. Ucraina exportă o jumătate din totalul de ulei de floarea soarelui la nivel global. Ucraina importa și exporta prin porturile ei de la Marea Neagră 20 de milioane de tone de marfă lunar.
Războiul pornit de Rusia în Ucraina a dus la blocarea porturilor ucrainiene și la perturbarea lanțurilor logistice. În acest moment, 20 de milioane de tone de cereale trebuie scoase din Ucraina în mai puțin de trei luni pentru a face loc noii recolte. E o provocare de proporții pentru Uniunea Europeană și pentru țările din vecinătatea Ucrainei. Așadar, avem nevoie de soluții rapide și de rute noi pentru ca aceste produse agricole să ajungă pe piețele lor de desfacere.
Atât România, cât și Republica Moldova pot avea o contribuție decisivă pentru a ajuta Ucraina să își exporte grânele.
Comisia Europeană nu se poate substitui companiilor de transport europene sau vânzătorilor de cereale ucrainieni, dar poate servi drept organizator și coordonator pentru a face noile legături logistice funcționale.
De aceea, pe 12 mai, am adoptat un plan de acțiune care se numește Coridoarele Solidarității. Acest plan propune 20 de măsuri care pe termen scurt vor debloca transporturile de grâne ucrainiene, iar pe termen lung vor consolida conectivitatea între UE și Ucraina.
În primul rând, vom încerca să mobilizăm toate resursele disponsibile pe piață pentru a avea suficiente echipamente de încărcare și descărcare, vagoane, barje, camioane și vapoare. Apoi, solicităm statelor membre să mărească capacitatea de inspecție la punctele de frontieră, astfel încât acestea să funcționeze 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Misiunea de consiliere a UE în Ucraina (EUAM Ucraina) și Misiunea UE de asistență la frontieră pentru Republica Moldova și Ucraina (EUBAM) pot sprijini autoritățile vamale și de frontieră ucrainene pentru a se asigura că mărfurile intră fără probleme în UE.
Administratorii de infrastructură ar trebui să acorde prioritate exporturilor agricole ucrainiene de-a lungul coridoarelor noastre de transport. Acest lucru include acordarea de sloturi pentru transportul feroviar. Și pentru că înțelegem riscurile pe care le implică trimiterea de echipamente sau vehicule în Ucraina analizăm, împreună cu instituțiile financiare internaționale, posibilitatea de a acorda garanții suplimentare.
O măsură importantă prevăzută în planul de acțiune este stabilirea unei platforme pentru a pune în contact direct asociațiile de transportatori, comercianții, companiile de transport, serviciile Comisiei, reprezentanți ai statelor membre și autoritățile ucrainiene.
Am început deja procedurile legale pentru a acorda transportatorilor din Ucraina și Republica Moldova drepturi sporite pentru tranzit și operațiuni bilaterale.
Dar acestea sunt doar acțiuni de urgență, eficiente pe termen scurt, dar planurile noastre sunt pe termen lung. Trebuie să consolidăm legăturile rutiere, feroviare și fluviale existente cu Ucraina și Republica Moldova, astfel încât infrastructura celor două țări să fie conectată mai bine cu rețeaua de transport esențială a UE.
În decembrie am prezentat o propunere de revizuire a TEN-T – rețeaua esențială de infrastructură de transport europeană. În cadrul acestei revizuiri, vom evalua acum o posibilă extindere a rețelei în Ucraina și Republica Moldova. Aceasta ar include instalarea de linii feroviare cu ecartament standard UE în regiunile de frontieră ale Ucrainei și Republicii Moldova – în prezent, ambele utilizează un ecartament diferit – și îmbunătățirea navigabilității de-a lungul coridorului Rin – Dunăre. UE ar urma să sprijine aceste proiecte prin intermediul Mecanismului Conectarea Europei, care are un buget de 25,81 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.
O astfel de infrastructură ar avea beneficii clare pentru Ucraina și Republica Moldova. Dar ar fi, de asemenea, în beneficiul întregii regiuni, extinzând opțiunile comerciale și sporind vizibilitatea porturilor și a capacității feroviare a României.
Editorialul a apărut inițial pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România.
fără comentarii
Fii primul care comentează