Știai că „cibernetic” vine din kybernētēs din greaca veche, unde înseamnă „cârmaci”? Ei bine, tocmai acești conducători antici de corăbii comerciale au împânzit așezările din jurul Mediteranei și al Mării Negre de amfore, prin comerțul de coastă pe care îl practicau. O parte dintre aceste amfore tocmai ne-au devenit accesibile și nouă, celor care navigăm… pe internet.

DigiAmhorae este un amplu proiect internațional care pune la dispoziția cercetătorilor, a studenților, dar și a marelui public amforele descoperite, în special, la Apollonia Pontica, veche colonie grecească, mai precis milesiană, întemeiată în 610 a. Chr. Pe locul așezării antice se află astăzi orașul Sozopol din regiunea Burgas, din Bulgaria. Însă putem vedea și multe amfore descoperite la Orgame, veche colonie ioniană din Dobrogea, despre care vom mai vorbi în continuare.

Finanțat de Uniunea Europeană, acest proiect DigiAmphorae Erasmus+ reunește într-o singură echipă specialiști din Bulgaria (Muzeul de Istorie Primorsko, instituția care se ocupă și de coordonarea proiectului, Universitatea de Biblioteconomie și Tehnologii ale Informației, Student Computer Art Society / SCAS), din România (Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române) și din Franța (Muzeul Luvru).

Ce ne poate spune o amforă

Înainte de a intra în detaliile proiectului, este util să înțelegem de ce sunt atât de interesante amforele pentru arheologi și istorici. Trăind într-un teritoriu lipsit de resurse agricole, multe orașe-stat grecești au început să întemeieze colonii la distanță, în zone propice agriculturii sau comerțului. După coloniiile grecești fondate în secolul al VIII-lea a. Chr. în Sudul Italiei (fapt pentru care se mai această regiune numea și Magna Graecia), secolul al VII-lea a. Chr. aduce primul val de colonizare greacă pe țărmurile Mării Negre, primele fiind coloniile ioniene sau milesiene. Pe teritoriul țării noastre probabil cea mai veche colonie ioniană este Orgame, cu numele latinesc ulterior de Argamum, aflată astăzi pe teritoriul administrativ al comunei Jurilovca (judeţul Tulcea). Situată pe malul lacului Razim de astazi, la Capul Doloșman, oraşul antic de la Orgame este menţionat de sursele atice pe malul Istrului (al Dunării de astazi): Orgame polis epi to Istro. Iarăși interesant e cazul unor colonii mai recente: cetatea grecească Megara întemeiază colonia Heracleea Pontica pe coasta Bitiniei, iar această colonie megariană întemeiază, la rândul ei orașul Callatis (Mangalia de azi) probabil la sfârșitul secolului al VI-lea a. Chr. Deci vorbim deja de colonia unei colonii.

Ei bine, între aceste colonii exista un prosper comerț de coastă, iar amforele ne spun multe despre aceste relații. Pentru arheologi, forma vasului, pasta din care este făcut, tipul de cuptor în care a fost ars, maniera în care este decorat sau ștampila pe care o poartă oferă informații certe despre orașul și atelierul de proveniență precum și despre vinul sau uleiul pe care le conținea. Forma vasului putea fi un indiciu pentru identificarea centrului de producţie şi, în acelaşi timp, de certificare a calității produsului, un fel de „denumire de origine controlată” în zilele noastre. Cu imitațiile și falsurile de rigoare (atât în ce privește vasul, cât și conținutul), unele mai reușite, altele mai puțin reușite – întocmai ca produsele „originale” sau „after market” de astăzi.

Platforma DigiAmphorae

Toate aceste lucruri ni le aduce mai aproape platforma DigiAmphorae. Cu sprijinul Universității de Biblioteconomie și Tehnologii ale Informației din Sofia, unde se și află serverele, a fost creată baza de date, la a cărei organizare a lucrat o echipă din cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Prin intermeiul platformei, oricine are acces la aceste amfore: poate vedea fotografia fiecărui obiect în parte, însoțită de un desen tehnic din care se pot desprinde alți parametri ca forma reconstituită sau aspectul interior al vasului. Pentru cercetători, plaftorma face studiul mult mai ușor, economisind foarte mult timp de documentare, prin faptul că e indicat atât locul exact din muzeul în care se găsește artefactul, cât și prin bibliografia selectivă: toate publicațiile despre respectivul vas se găsesc deja indicate în platformă. Aceasta mai conține, de asemenea, și mai multe module (5) pentru profesori, care pot fi utilizate direct în lucrul cu studenții.

Dacă nu găsești lâna de aur, măcar vezi Nisipurile de Aur

Platforma, plină de o multitudine de amfore, întocmai ca o mare ambarcațiune digitală, te așteaptă și pe tine, kybernētēs modern, la adresa: https://digiamphorae.eu Cine știe? Poate așa începe noua ta pasiune. Iar dacă unele dintre amfore îți plac în mod deosebit, nu uita că în realitate sunt mereu mai frumoase, mergi să le vezi! Muzeul din Tulcea e aici, Bulgaria e aproape, orice arheolog este un bun povestitor, iar din vecinătatea mării se aude întotdeauna chemarea unor noi aventuri. Și nu uita că foarte condensata secțiune de bibliografie ascunde, în fapt, sute de povești fascinante despre locuri de lângă noi. Dacă tot au trecut argonauții pe la Tomis (de altfel, de aici vine și numele orașului antic transmis de Ovidiu), e rândul internauților să găsească, dacă nu lâna de aur, măcar Nisipurile de Aur. Nu este mare lucru să spui că ai fost la mare în Bulgaria. Dar e ceva să te lauzi prietenilor că ai fost să vezi amforele de la Apollonia Pontica!