Interviu/ Radu Melu, WWF-România: “Într-o pădure virgină pot trăi peste 13.000 specii diferite, iar interdependența lor poate menține un ecosistem echilibrat și sănătos”

“Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieşte în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de intervenția omului. Dacă pădurea virgină dispare, se pierde o evoluție naturală de mii de ani – nu numai o lecție vie păstrată în adevărate laboratoare ale naturii dar și o parte a identității culturale a comunităților locale din România.” Pornind de la această deviză, WWF România a realizat în ultimii ani numeroase eforturi de a securiza suprafeţele pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.

Radu Melu, Manager Național Departament Păduri și responsabil pentru activitatea de identificare a pădurilor virgine la WWF-România, ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la perspectivele şi provocările privind securizarea pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Brasov Romania, 2017. © Daniel Damaschin

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne spuneţi care este suprafaţa de păduri virgine şi cvasivirgine securizată în România, raportată la suprafaţa totală a acestora. Cât la sută din suprafaţa securizată se află sub protecţia WWF-România?

Radu Melu: Pentru a înțelege puţin contextul, trebuie să precizăm că în 2012, WWF-România a pus bazele legislației ce stabilea criteriile de identificare pentru pădurile virgine. Între 2013 și 2016, pe teren au fost evaluate peste 180.000 ha considerate potențiale păduri virgine. Dintre acestea, prin eforturi proprii, însumând peste 800 de ore de teren, am identificat 36.000 hectare de astfel de păduri.

Păstrarea statutului de protecție se realizează prin includerea acestor păduri în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România și nu printr-un efort permanent de protecție susţinut de WWF. Protecția acestor păduri intră în obligativitatea unităților de gospodarire silvică. WWF face eforturi în sensul identificării și securizării acestor păduri. În prezent, sunt incluse circa 20.000 ha incluse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România, alte 5.000 ha sunt securizate pentru că se regăsesc în zone restricționate din alte motive decât acele că sunt păduri virgine și alte circa 20.000 ha sunt în proceduri de includere în Catalog, perioadă în care se asigură statutul de protecție.

Procesul de identificare nu este finalizat – motiv pentru care nu există decât estimări privind suprafața totală a pădurilor virgine/cvsivirgine, în jurul valorii de 100.000 ha.

În această perioadă, ne-am implicat și în procesul de includere a celor 24.000 ha de codri seculari de fag în Patrimoniul Mondial UNESCO.

România are o suprafață forestieră de 7 milioane de hectare.

Care sunt demersurile iniţiate de WWF-România în vederea securizării pădurilor din judeţul Gorj care depăşesc vârsta de 300 de ani? Care sunt instituţiile cu care a colaborat WWF-România?

Ca și în celelalte județe, WWF a recurs și aici la identificarea și cartarea acestor păduri, iar pentru pădurile identificate s-au realizat studii de fundamentare, necesare protejării lor și includerii lor în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine din România. Declararea unor păduri virgine are un impact asupra mai multor categorii de factori. De aceea, este normal ca un astfel de proces să inplice o serie de instituții, administratori, proprietari, comunități locale etc. Am colaborat cu Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva (RNP) prin cadrul Direcției Silvice Mehedinți, Ocolul Silvic Baia de Aramă.

Totodată, la nivelul autorității am colaborat cu Garda Forestieră Vâlcea – ce a îndeplinit atribuțiile de verificare a conformității arboretelor și a documentelor depuse.

Care sunt avantajele securizării pădurilor virgine şi cvasivirgine împotriva oricărui tip de tăiere? Care sunt sancţiunile aplicate persoanelor şi autorităţilor care nu respectă statutul de pădure securizată?

În primul rând nu trebuie să înțelegem problematica pădurilor virgine ca un conflict între diferite categorii de specialiști. Există riscul deteriorării unor astfel de păduri doar în contextul în care nu se știe de existența lor. Referitor la sancțiunile aplicate, depinde foarte mult cine comite încălcarea prevederilor (administratori sau persoane fizice), cantitatea de lemn recoltat etc. În funcție de acești factori, o astfel de faptă poate fi o simplă contravenție până la infracțiuni grave.

Care sunt situaţiile în care se poate permite tăierea pădurilor cu statut securizat?

Doar în cazul amenințărilor la adresa siguranței naționale.

Care este rolul pe care îl deţin pădurile virgine şi cvasivirgine în raport cu păstrarea identităţii culturale a comunităţilor locale?

Să facem un exerciţiu de imaginație și să ne gândim că multe regiuni au ca simbol, chiar pe stema locală, câte o cetate. Acea cetate există și în realitate, iar oamenii pot înțelege, atunci când o vizitează, anumite aspecte legate de strategiile de apărare din trecut, despre modul cum trăiau altădată oamenii etc. Tot așa, există o sumedenie de istorisiri, povești și legende legate de pădurile din trecut. Aceste păduri nu se mai regăsesc astăzi decât în aceste oaze identificate ca păduri virgine/cvasivirgine. Pădurile pe care le vedem din tren, din mașină, ori în spatele hotelului în care ne-am cazat sunt frumoase și au importanța lor, indiscutabil, dar nu sunt ceea ce am citit în diferite izvoare culturale sau istorice.

Pădurile virgine au un rol esențial în păstrarea identității culturale a românilor, fiind deseori privite ca sursă de inspirație și de energie – sursa și substanța întregii vieți. Să ne amintim că pădurile sunt văzute ca un tărâm sacru, ce inspiră basme, legende și povestiri. În munții Carpați încă putem vorbi de o civilizație a lemnului, impregnată în toate domeniile vieții omului rural. De asemenea, pădurile virgine au fost o sursă de inspirație pentru artiști, pictori, scriitori, impresionați de frumusețea și unicitatea acestora.

Care este mesajul pe care WWF-România şi-a propus să-l transmită prin intermediul demersului de securizare a pădurilor virgine şi cvasivirgine?

Doar securizând aceste suprafețe unice, țara noastră va putea păstra ca moștenire câteva păduri, printre puținele de pe planetă, unde natura este intactă și își urmează cursul firesc. Doar astfel vom mai putea să ne mândrim și mai departe cu cea mai mare biodiversitate din toată Uniunea Europeană. Pentru că într-o pădure virgină pot trăi peste 13.000 specii diferite, iar delicata și incredibila lor interdependență este cea care poate menține, în continuare, un ecosistem echilibrat și sănătos, care ne va asigura nouă, oamenilor, apă curată, aer curat și o protecţie eficientă a solurilor.

În ziua în care pădurile virgine se vor bucura de protecție 100%, vom ști că am salvat o parte importanta a patrimoniului țării noastre. Și că am făcut încă un pas – poate printre cei mai importanți, privind în perspectivă – spre o societate în care știm că putem schimba lucrurile în bine.

Care sunt măsurile pe care le consideraţi necesare pentru a reduce riscul despăduririlor ilegale?

În primul rând, pentru combaterea tăierilor ilegale, susținem elaborarea unui sistem integrat de măsuri care cuprinde:

• Dezvoltarea Strategiei Naționale Forestiere
• Eficientizarea sistemului informaţional integrat pentru identificarea provenienţei şi urmărirea trasabilităţii materialelor lemnoase (Wood tracking / SUMAL) în conformitate și cu prevederile EUTR
• Redefinirea sistemului de asigurare a pazei pădurilor
• Sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase și alocarea cu prioritate a lemnului de foc pentru populație
• Eficientizarea măsurilor care vizează absorbția banilor europeni în sectorul forestier