Europa noastră

Cornelia Drugescu – București, România

Uniunea Europeană este o organizație europeană formată din 28 de state și ,,întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților”[1]. Acest lucru este susținut și de Jeremy Rifkin care afirmă că ,,visul european cu accentul său pe ideea de incluziune, de diversitate, de calitate a vieții, de durabilitate, de implicare profundă, de drepturi universale ale omului și naturii, de pace, este din ce în ce mai atractiv pentru o generație dornică să fie conectată la nivel global, dar în același timp și cu adevărat implicată la nivel local”[2] .

În aceste condiții, dar mai ales  în contextul geopolitic actual și al tensiunilor tot mai puternice apărute la nivel european este important de văzut ce înseamnă .,,Europa noastră”?

În acest moment Europa se află în fața a două mari realități: terorismul și războiul. Avem aici atentatele teroriste din Franța din 7 ianuarie 2015 și situația conflictuală din Ucraina care pune în pericol în orice moment pacea Europei, nu doar pacea acelei țări, unde acest concept în momentul de față, doar aruncând o privire generală, de ansamblu, nu mai poate fi confirmat. Aici se pune o a doua întrebare: dacă într-adevăr s-a terminat Războiul Rece, dacă Francis Fukuyama atunci când a scris lucrarea ,,Sfârșitul istoriei și ultimul om” s-a grăbit atunci când a concluzionat că sistemul bipolar s-a terminat și că a învins democrația și de asemenea că în acest cadru putem vorbi cu dificultate de izbucnirea unor noi conflicte?[3] Însă, aspectul cel mai important este reprezentat de găsirea unui răspuns la întrebarea: ce putem face noi, ca cetățeni europeni, în scopul sprijinirii construcției europene în contextul acestui cadru tot mai tensionat?

Așa cum am observat, Jeremy Rifkin afirmă că printre scopurile Uniunii Europene se numără calitatea vieții, apărarea drepturilor universale, respectarea diversității și pacea. În condițiile în care terorismul al cărui bază este una religioasă atacă unul dintre statele Uniunii Europene, nu trebuie negat faptul că acest fenomen are implicații și asupra construcției europene. Aici, Uniunea Europeană se confruntă cu două dileme:  susținerea diversității și apărarea păcii, dar și a drepturilor omului.

Știm bine că Europa se identifică cu creștinismul din cele mai vechi timpuri. Spre exemplu, în lucrarea ,,Nașterea și configurarea Europei” Gheorghe Ceaușescu ne spune că ,,în Evul Mediu, în condițiile existenței invaziei populațiilor necreștine și mai ales a turcilor ideea europeană s-a identificat cu creștinismul”[4]. Chiar și în preambulul Tratului de instituire a unei Constituții pentru Europa s-a vorbit de realizarea Uniunii plecând de la moștenirea religioasă a Europei[5], care în fapt este creștinismul. Cu toate acestea,  Uniunea Europeană promovează la scară largă multicuturalismul. O posibilă explicație a acestui fenomen este dată  de însăși natura acestei construcții al cărei scop declarat este susținerea și promovarea principiilor democratice, printre care se numără  respectarea drepturilor omului și toleranța.

Dacă Alexis de Tocqueville ne vorbește despre ,,tirania majorității”[6] nu poate fi negată posibilitatea apariției unei ,,tiranii” a minorității. Tiranie este mult spus, însă în mod clar revoltă este un termen care poate descrie mai bine minoritățile doritoare de cât mai multe drepturi și cât mai multă afirmare.

În aceste condiții, chiar dacă identitatea sa din punct de vedere religios este dată de creștinism, toleranța așa cum susține și Voltaire este una din trăsăturile ce definesc Europa: ,,orice legislator, adept al unei religii, care cunoaște bine mecanismul conștiinței, trebuie să fie tolerant; trebuie să știe cât de nedrept și de barbar este faptul de a-l supune pe un om la suplicii, iar convingerile sale religioase libere să fie declarate niște crime.”[7]

Susținerii diversității și apărării păcii se adaugă o nouă problemă: păstrarea identității. De asemenea, nu trebuie negată importanța apărării drepturilor omului. Libertatea este unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene și aici intervine și libertatea de exprimare.

În condițiile atentatului terorist împotriva reprezentanților revistei satirice franceze Charlie Hebdo, Uniunea Europeană în calitate de construcție europeană ce înglobează 28 de state membre, aflate pe continetul european, trebuie să ia o poziție, deși nu este o organizație militară. În mod clar, principiul toleranței trebuie păstrat: nu trebuie să fie învinovățită întreaga comunitate islamică europeană pentru faptele unor susținători extremiști ai acestei religii. Însă, chiar dacă a fost un act încadrat mai degrabă în competența ariei militare, acesta a atacat un principiu esențial al Europei și al Uniunii Europene în calitate de reprezentantă a unui număr semnificativ de state ale acestui continent: libertatea. Astfel, renunțarea la valorile sale, sau cel puțin limitarea exprimării acestora nu este recomandată pentru o construcție care prin toate acțiunile sale își propune să își promoveze valorile și de asemenea să își păstreze identitatea. Dar pacea și securitatea, fie vorba despre o securitate din punctul de vedere al calității vieții sau despre o securitate reprezentată de apărarea vieții și chiar a teritoriului sunt  principiile care ar trebui să fie predominante.

Ajungând la ideea de securitate, nu doar terorismul este cel care atacă în momentul actual edificiul european, ci și dorința de expansiune a Rusiei, puternic vizibilă în Ucraina. Aruncând o simplă privire asupra situației geopolitice actuale, susținută de numeroase tensiuni, tensiuni ce s-au extins și asupra continentului european, poate fi afirmat că Francis Fukuyama s-a grăbit când a vorbit despre dispariția sistemului politic mondial bipolar. Rusia nu și-a pierdut niciodată trăsăturile sale expansioniste și caracterul său autoritar. De asemenea,  nu poate fi negat faptul că și pe continetul european Rusia își are susținătorii săi. Nu pot fi negate, spre exemplu, relațiile tot mai apropiate dintre Rusia și Ungaria, fapt susținut și de un cotidian românesc care afirmă că: ,,relațiile tot mai apropiate dintre Ungaria și Rusia dau fiori Uniunii Europene. Legatura Bruxelles-Budapesta este tensionată și în continuă deteriorare, iar liderii europeni îl ocolesc pe premierul ungar Viktor Orban […]”[8].Astfel că,  poate fi afirmat cu tărie faptul că în momentul de față putem vorbi despre existența unui Război Rece asemănător celui de dinainte de 1989.

În aceste condiții, construcția europeană, Europa noastră, este tot mai puternic pusă în pericol. Chiar dacă teme precum protecția mediului sau alimentația sănătoasă sunt teme de interes general care asigură securitatea persoanei privită din punctul de vedere al calității vieții, în momentul actual, consider că Uniunea Europeană trebuie să se îndrepte spre noile probleme care au apărut:terorismul și iminența unui război.

Identificarea unor probleme presupune găsirea și de soluții. Poate fi afirmat aici că o soluție din partea Uniunii Europene este realizarea unei politici comune în domeniul apărării, știind bine că deși nu într-o formă militară prin fostul pilon Politică externă și de securitate comună, aceasta și-a propus consolidarea securității. În condițiile în care se va realiza politica comună în domeniul apărării aceasta ar presupune și forțe de apărare comune. Cu alte cuvinte, în acest cadru marcat de terorism și iminența războiului se impune necesitatea întăririi securității la nivelul Uniunii Europene și cel mai sigur mod ar fi înființarea unei armate a Uniunii Europene. De asemenea, tuturor acestora ar trebui să li se adauge campanii publice, demarate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene prin intermediul cărora să se conștientizeze în rândul tinerilor, în rândul cetățenilor europeni, de ce este importantă o asemenea armantă și de ce ei trebuie să facă parte din ea.

În concluzie,  acest eseu susține și dovedește faptul că o nouă temă a Uniunii Europene este reprezentată de pace și securitate. Așa cum am mai afirmat, nu poate fi negat faptul că siguranța cetățeanului european și calitatea vieții sale înseamnă mediu sănătos și alimentație sănătoasă, însă mai înainte de toate, pentru a avea parte de cele din urmă, trebuie să avem parte de siguranță, de siguranța propriei vieți. Așadar, Europa noastră în momentul actual înseamnă pace și securitate. Așa cum am văzut în partea introductivă a acestui eseu, unul dintre scopurile Uniunii Europene este dat de tocmai promovarea acestor valori. Astfel, poate fi afirmat că Uniunea Europeană este prima în măsură să ia atitudine și să pună accentul pe valorile anterior menționate prin intermediul politicilor și deciziilor sale. Însă, în calitate de cetățeni europeni, fiecare dintre noi, trebuie să conștiențizeze dimesiunea problemei abordate și să nu o ia drept o glumă sau o simplă poveste, să își dea seama că în pericol nu este pusă doar construcția europeană, ci și teritoriul european și chiar viața fiecăruia dintre noi la un moment dat-pentru că nu vorbim doar despre pericolul războiului, ci și despre fenomenul terorismului, care se poate manifesta oricând și oriunde-și în aceste condiții să ia atitudine, să se implice în apărarea Europei noastre.

Bibliografie:

Cărți:

1. CEAUȘESCU, Gheorghe, Nașterea și configurarea Europei, ed. Corint, București, 2004;
2. DIRECȚIA GENERALĂ DE COMUNICARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN, Parlamentul European, 2010;
3. FUKUYAMA, Fracis, Sfârșitul istoriei și ultimul om, ed.Paideia,București,1992;
4. RIKFIN, Jeremy, The European Dream(2004) in John MCCormick ,,Să înțelegem Uniunea Europeană, o introducere concisă”,ed.Codecs-Puterea Cunoașterii,București.2006;
5. TOCQUEVILLE, De, Alexis, Despre democrația în America,volumul II, București, Humanitas, 1995
6. VOLTAIRE, Tratat despre toleranță, ed. Antet, București, 2010;

Site-uri:

1. http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_27.pdfhttp://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_27.pdf, consultat la 11.03.2015
2. http://www.libris.ro/tratat-despre-toleranta-voltaire-ANT973-636-406-8–p361895.html, consultat la 11.03.2015
3. http://www.ziare.com/europa/ungaria/vrea-ungaria-sa-evadeze-in-rusia-1346188, consultat la 11.03.2015

[1] Direcția Genereală de Comunicare a Parlamentului European, Parlamentul  European, 2010, p.52

[2] Jeremy Rifkin, The European Dream(2004) în John MCCormick ,,Să înțelegem Uniunea Europeană, o introducere concisă”,ed.Codecs-Puterea Cunoașterii,București.2006, p. 5

[3] Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei și ultimul om, ed.Paideia,București,1992

[4] Gheorghe Ceaușescu, Nașterea și configurarea Europei, ed. Corint, București, 2004, p.19

[5]http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_27.pdfhttp://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_27.pdf, consultat la 11.03.2015

[6] Alexis, de Tocqueville,  Despre democrația în America,volumul II, București, Humanitas, 1995,  p.105

[7] Voltaire, Tratat despre toleranță, ed. Antet, București, 2010, a. http://www.libris.ro/tratat-despre-toleranta-voltaire-ANT973-636-406-8–p361895.html, consultat la 11.03.2015

[8] http://www.ziare.com/europa/ungaria/vrea-ungaria-sa-evadeze-in-rusia-1346188, consultat la 11.03.2015