Toată lumea a stat cu sufletul la gură în privinţa confruntării Dragnea – Grindeanu. Acum toată lumea stă cu sufletul la gură pentru a vedea ce propunere de premier îi va face Dragnea lui Iohannis, dacă Iohannis o va accepta sau dacă Iohannis va veni din nou cu un premier dorit de el însuşi, după modelul patentat în toamna lui 2015 cu Dacian Cioloş.

Poate că tot acest suspans şi această instabilitate ar putea fi evitate dacă am adopta în Constituţie sistemul moţiunii de cenzură constructive, patentat începând cu 1949 în Germania de Vest şi preluat mai apoi în mai multe democraţii preponderent parlamentare, ce este drept. Printre ele se numără Belgia, Spania, Polonia, Slovenia, Israel sau Ungaria.

Pe scurt, sistemul presupune ca o moţiune de cenzură să fie admisă doar dacă cei ce o propun vin şi cu o propunere de premier care întruneşte votul unei majorităţi parlamentare (aceeaşi care a susţinut vechiul guvern sau o alta nou formată).

Să ne închipuim ce s-ar fi întâmplat dacă legea românească ar fi prevăzut această posibilitate.

Sorin Grindeanu nu ar fi putut invoca argumentul hilar că vrea să se asigure că, după demisia lui, guvernul va reveni tot PSD şi poate ar fi spus cu subiect şi predicat care sunt motivele pentru care s-a ridicat împotriva lui Liviu Dragnea.

PSD-ALDE fie ar fi putut da jos guvernul, demonstrând că are cu adevărat majoritatea parlamentară, fie nu ar fi putut da jos guvernul şi ar fi fost clar că nu are majoritate. Mai mult, ar fi trebuit să vină deja cu o nouă propunere de premier, nu să ţină ascuns acest as în mânecă. Atâtea şi atâtea speculaţii în jurul acestei probleme ar fi lipsit.

Membrii opoziţiei nu ar mai fi putut să se ascundă după gard că problema este una internă a PSD şi fie ar fi luptat curajos pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare, fie ar fi dat dreptul grupului PSD-ALDE să aducă un nou premier.

În principiu, toată lumea ar fi trebuit să fie mai onestă şi să îşi arate mai clar la vot poziţia faţă de guvernare, iar stabilitatea ţării ar fi fost mult mai mare, fiind exclusă posibilitatea răfuielii de prost gust dintre Grindeanu şi Dragnea, ping-pong-ul care se anticipează între Iohannis-Dragnea şi, eventual, anticipatele în perioada de vârf a concediilor (în consecinţă, nici devalorizarea mare a euro de până acum şi care va mai urma de aici înainte).

Fără îndoială că moţiunea de cenzură constructivă nu este perfectă: ce s-ar fi întâmplat dacă parlamentarii PSD-ALDE l-ar fi votat pe Dragnea premier, contrar problemelor cu justiţia ale acestuia? Răspunsul este în principiu nu mare lucru, partenerii occidentali ar fi izolat România, populaţia României ar fi dezavuat gestul la rândul ei, iar în câteva luni cu siguranţă s-ar fi schimbat majoritatea parlamentară.

Ceea ce mă surprinde neplăcut este că în spaţiul românesc, de fiecare dată când apar asemenea crize, în orice domeniu, niciodată nu încep şi dezbateri de idei de genul acesta. Ce soluţii ar fi ca să prevenim asemenea situaţii? Cum mai fac şi alţii? Cum ne putem îmbunătăţi sistemul politic, economic, social etc., folosind poate experienţa altora? O fi bine sau o fi rău dacă am încerca să adoptăm ideea aceea?

Nu, ne mulţumim cu veşnicele atacuri la persoană, cu calculele meschine cine va câştiga, cine va pierde, cine va intra în puşcărie, cu caterincile ieftine şi hăhăielile groase, nici măcar bănuind că am putea să ne ridicăm ochii din pământul provincialismului nostru stupid şi să ne deschidem orizonturi mai largi.

 

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu