Opţiunea pro-europeană a Republicii Moldova a fost decredibilizată de percepţia populară privind creşterea corupţiei la nivelul clasei politice locale. În prezent, ea este puternic atacată de preşedintele Igor Dodon, cu vederi pro-ruse. Dacă Partidul Socialiştilor, care l-a susţinut pe Dodon în alegeri, va câştiga alegerile parlamentare din 2018, retorica anti-europeană a preşedintelui se va transforma probabil în realitate.

În ce condiţii poate contrinua parcursul european al Republicii Moldova? Maia Sandu, preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate, analizează ce s-a făcut până acum şi ce rămâne de făcut în continuare, pentru ca Republica Moldova să continue calea ei europeană, într-un interviu acordat pentru Europunkt, lui Vladimir Adrian Costea.

02

Vladimir-Adrian Costea: Cum apreciaţi evoluţia din ultimul timp a relaţiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în special pe plan politic și economic?

Maia Sandu: Relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au suferit o deteriorare constantă în ultimul timp. Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Parlmentul UE au atenționat în unison guvernarea de la Chișinău, în repetate rânduri, despre pericolul schimbării sistemului electoral, ca fiind unul anti-democratic. Instituțiile europene și-au dorit mereu să ajute Moldova în calea sa de europenizare, însă conducerea actuală a Moldovei, reprezentată atât de președinte, cât și de guvern și parlament, s-a abătut de la calea reformelor democratice, preferând din ce în ce mai mult modelul estic de guvernare bazat pe nepotism, corupție și autoritarism. Această alegere nu poate să nu influențeze negativ și relațiile economice cu UE, care puteau fi la un nivel mult superior celui actual. Fără voință și credibilitate politică guvernarea de la Chișinău nu poate spera la o implementare eficientă a Acordului de Asociere.

Din păcate, deteriorarea relațiilor cu UE dăunează cel mai mult cetățenilor Republicii Moldova, pentru că îndepărtează, din nou, șansa noastră la o viață mai bună, la locuri de muncă bine plătite, la o justiție care să asigure implementarea legii, la servicii de sănătate calitative, la oportunități de învățare pentru tineri. De ce guvernarea actuală, condusă de Plahotniuc și Dodon, le-ar face rău propriilor cetățeni? Deoarece unicul lor scop este protejarea afacerilor lor ilegale. Tot mai mulți oameni înțeleg acest lucru, anume de asta le este atât de frică acum celor două partide de la putere – PD și PSRM.

Care sunt factorii care au influenţat dinamica relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană?

Astăzi dinamica relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană este influențată de lipsa totală de încredere din partea Bruxelles-ului față de coaliția de guvernare condusă de Vlad Plahotniuc, după ce acesta a instrumentat schimbarea sistemului electoral în pofida unei covârșitoare opoziții interne, dar și ignorând insistența partenerilor occidentali de a nu submina sistemul democratic și pluralismul politic din țară. Refuzul guvernării de a lua în calcul opinia negativă a Comisiei de la Veneția asupra proiectului de schimbare a sistemului electoral din unul proporțional în unul mixt bazat pe un singur tur de scrutin a arătat cu prisosință tendințele antidemocratice ale guvernării, care s-a ghidat doar de interesul rămânerii la putere în detrimentul preferințelor legitime ale cetățenilor.

Care sunt principalele obstacole pe care Republica Moldova le-a întâlnit în vederea integrării în Uniunea Europeană?

Principalul obstacol este lipsa de voință, capacitate și credibilitate a elitelor de la guvernare. Controlul politic asupra procesului de justiție, capturarea instituțiilor regulatorii și de drept, monopolizarea mediatică și limitarea dreptului la libera exprimare nu sunt valori europene, iar în lipsa unor reforme cu adevărat democratice Moldova nu poate avansa pe calea integrării în Uniunea Europeană.

Mai grav este însă că reformele de până acum s-au făcut doar „pe hârtie”, guvernarea manipulând populația doar cu promisiuni deșarte, cu lozinci, în loc să se apuce serios de treabă. Integrarea europeană înseamnă asumarea responsabilă a unor reforme complicate și nu schimbări de formă. O guvernare care fură de la propriii cetățeni, nu-i poate apăra când ei sunt sechestrați în plină stradă de organele separatiste transnistrene, îi determină să plece cu sutele pe zi din țară nu poate fi numită europeană. Și nici nu ne putem aștepta de la aceasta să îndrepte Moldova spre Europa.

Care sunt consecinţele depărtării de Uniunea Europeană în raport cu dimensiunea corupţiei din Republica Moldova?

Odată cu răcirea relațiilor cu UE, Moldova riscă să alunece spre Rusia unde problemele enumerate mai sus nu reprezintă obstacole de principiu în procesul de integrare în Uniunea Euroasiatică, vector susținut de Igor Dodon, partener tacit al lui Plahotniuc. Dacă Moldova se îndepărtează de UE, fenomenele nocive precum corupția și capturarea instituțiilor de stat de către interese private obscure vor deveni și mai pronunțate, iar nivelul de trai al cetățenilor Republicii Moldova va scădea și mai mult.

03

Cum va influența politica externă a Președintelui Igor Dodon relația cu Uniunea Europeană?

Politica externă a Președintelui Igor Dodon are un impact direct minim asupra relațiilor cu Uniunea Europeană pentru că acesta nu are capacitatea să-și utilizeze atribuțiile într-un mod constructiv și profesionist. Însă, indirect, Dodon dăunează mult spiritului relațiilor de parteneriat și cooperare dintre UE și Moldova prin declarațiile sale contradictorii și tendențioase la adresa UE. Conform Constituţiei Republicii Moldova, responsabilitatea pentru direcţiile de dezvoltare strategică ale ţării în plan extern revine Parlamentului şi Guvernului, de aceea preşedintele nu are competenţele şi resursele necesare să schimbe „vectorul european”. Întrebarea este în ce măsură coaliţia de guvernare acţionează în această direcţie, avându-se în vedere derapajele anti-democratice, contrare valorilor europene pe care, chipurile, şi le-au asumat.

 Care sunt consecinţele pe care aproprierea de Rusia a Președintelui Igor Dodon le generează asupra relațiilor diplomatice cu Uniunea Europeană?

Aproprierea de Rusia a Președintelui Igor Dodon face parte din strategia sa electorală, fiind clar în detrimentul relațiilor cu UE, însă modul cum această apropiere, deseori stângace și care trădează un exces de zel, este utilizată de partenerul său Vlad Plahotniuc în jocul politic autohton, dar mai cu seamă în relațiile cu partenerii externi ai Moldovei, este, cel puțin, la fel de nociv. Plahotniuc se erijează în mare apărător al țării de pericolul rus, însă tot el este marele beneficiar de pe urma retransmisiunii canalelor rusești pe teritoriul Moldovei, fiind proprietarul canalului PrimeTV, care retransmite principalul canal federal rus – Pervyi Canal – o sursă nesecată de propagandă la adresă Occidentului și a cursului european al Moldovei.  Această disonanță a trezit mereu nedumerire la Bruxelles și Washington, iar acum, după adoptarea de către Plahotniuc și Dodon a schimbării sistemului electoral ce limitează pluralismul politic și subminează procesul democratic, astfel înrăutățind relațiile cu Uniunea Europeană, nu doar Dodon, dar și Plahotniuc nu mai reprezintă un factor pozitiv în relațiile cu UE.

Este important să înțelegem un lucru – că nici Dodon, nici Plahotniuc nu acționează în interesul țării. Toate deciziile lor sunt luate pentru binele buzunarului propriu, pentru continuarea unui trai în lux și opulență, într-o țară în care nimeni să nu îndrăznească să sancționeze fărădelegile lor. Iar opoziția dintre ei doi este doar declarativă, mișcările lor fiind coordonate și reciproc avantajoase.

În contextul instabilităţii din spaţiul regiunii estice a Europei, cum consideraţi că ar putea fi îmbunătăţite relațiile diplomatice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană?

Relațiile cu UE ar putea fi îmbunătăţite cu adevărat doar odată cu accederea la guvernare a unor oameni integri și profesioniști, care să aibă suficientă credibilitate în ochii partenerilor de dezvoltare. Noi ne propunem anume acest lucru – să oferim oamenilor încrederea într-un viitor european, pentru că doar integrarea în marea familie europeană poate asigura libertatea și bunăstarea cetățenilor noștri, care își pierd speranța pe zi ce trece, fapt demonstrat și de exodul masiv al populației din Moldova. Evenimentele din regiune, precum agresiunea rusă împotriva Ucrainei, ne conving de faptul că singura noastră cale rămâne integrarea europeană. Dar aş vrea să subliniez, integrarea reală, nu mimată cum se întâmplă la momentul actual.

În ce măsură consideraţi oportună integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană? Pot exista perspective europene în absenţa integrării Republicii Moldova în UE?

Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este cea mai sigură și mai fezabilă cale de asigurare a unui salt calitativ al nivelului de trai în Republica Moldova. Doar prin intermediul condiționalităților din cadrul procesului de aderare, Moldova poate spera în mod realist să ofere cetățenilor săi o perspectivă de realizare a năzuințelor la un trai decent. Este o cale anevoioasă și mulți dintre noi și-ar dori o cale mai ușoară, dar promisiunile de soluții simple și rapide sunt populisme ieftine care, în timp, conduc la pierderea credibilității. Republica Moldova are nevoie de implementarea reală a Acordului de Asociere, care prevede foarte clar cum trebuie să se dezvolte instituţiile statului, și anume să lucreze în favoarea cetăţeanului, cum trebuie combătut principalul flagel, corupţia, cum poate fi construită o economie sustenabilă, capabilă să aducă bunăstarea cetăţenilor şi cum trebuie să funcţioneze o democraţie reală. De toate acestea au nevoie în primul rând cetăţenii Republicii Moldova şi noi sperăm ca la viitoarele alegeri să atragem cetăţenii în apărarea acestor obiective.

04

La 31 august 2016, Maia Sandu a fost desemnată oficial candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova de către Consiliul Politic Național, de asemenea, în aceeași zi a fost constituit grupul de inițiativă de colectare a semnăturilor, ce număra 99 de persoane, fiind condus de către Igor Grosu.

Pe 22 septembrie s-au depus la CEC 24832 de semnături în susținerea candidatului PAS – Maia Sandu. La 29 septembrie Maia Sandu a fost înregistrată drept concurent electoral, dat fiind că 22181 de semnături au fost declarate valabile.

În octombrie Maia Sandu a fost desemnată candidatul comun al dreptei proeuropene și antioligarhice în alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

În turul I de scrutin, care s-a desfășurat la 30 octombrie și în care au participat 9 candidați, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezintă 38,71%, fiind surclasată doar de Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii. Turul II a avut loc pe 13 noiembrie 2016. În turul 2 au fost admiși Maia Sandu și Igor Dodon. În turul II, Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul 2, de această dată obținînd 766.593 de voturi, ceea ce a reprezentat 47,89%, în timp ce Iogr Dodon a acumulat 834.081 sau 52,11%.

 

Tags: , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu