Cine sunt favoriții și cum îți poți maximiza șansele pentru finanțările din POR 2.2 – investiții mari făcute de IMM?

Săptămâna trecută am anunțat lansarea în consultare publică a ghidului de finanțare pentru măsura POR 2.2-IMM, care oferă pentru fiecare proiect de investiții sume între 2 și 6 milioane de euro. În acest articol voi dezvolta discuția în sensul identificării IMM-urilor care au cele mai multe șanse de a obține aceste finanțări și a factorilor care trebuie luați în calcul pentru maximizarea șanselor proiectelor de investiție pe care le depuneți pentru a obține finanțare.

Având în vedere condițiile generale ghidului specific și grila de evaluare, beneficiarii potențiali reali sunt în număr de aproximativ 5-600 la nivelul tuturor zonelor de dezvoltare eligibile. Această analiză are la bază rezultatele financiare din 2018, doar aproximativ 5% dintre acești prezumtivi beneficiari având depuse rezultatele financiare pe 2019. Deși componența lotului beneficiarilor eligibili se poate modifica odată cu depunerea bilanțurilor, numărul total al acestora nu va varia considerabil.

Criteriile de departajare legate de capacitatea și istoricul financiar al solicitanților și de codul CAEN al proiectelor de investiții vor fi punctele de plecare în evaluarea șanselor de obținerea a finanțării nerambursabile.

Remarcăm un oarecare echilibru. Firmele din domeniile de activitate favorizate (producția industrială) arată rezultate anuale financiare mai slabe (profituri nete mai mici, rate de profitabilitate mai scăzute). In ceea ce privește criteriul specific ”Rata de acoperire a finanțării nerambursabile” pentru acest tip de firme un criteriu de punctare mai favorizant ar fi fost cifra de afaceri ca bază de raportare și nu profitul net. Dacă finanțatorul public dorește cu adevărat susținerea producției industriale poate acest criteriu ar trebui împărțit în două subcriterii: unul legat de cifra de afaceri și unul legat de profitul net. Nu ar fi o surpriză foarte mare această concluzie după faza de consultare a ghidului.

Pe de altă parte, remarcăm că domeniile eligibile, altele decât cele din categoriile favorizate prin punctaj, recuperează la criteriul specific mai sus menționat și atunci situația se echilibrează din punctul de vedere al domeniilor de activitate care au potențial real de a fi selectate spre finanțare.

Analiza de mai sus are în vedere firme cu o vechime de cel puțin 5 exerciții financiare complete, firmele cele mai favorizate de punctaj fiind cele cu cel puțin 7 ani vechime în activitate, urmate de cele între 5 și 7 ani. Beneficiarii cu mai puțin de 2 ani nu obțin nici un punct din cele 10 puse la bătaie în cadrul acestui criteriu.

Plecând de la analiza de mai sus, trebuie să descoperim care vor fi criteriile diferențiatoare în procesul de selecție.

Acestea sunt criterii cu privire la viitor, investiția propriu zisă și rezultatele acesteia.

Criteriul concentrării strategice a investițiilor poate juca un rol important de departajare. Dat fiind faptul că strategiile naționale ajută doar o mică parte din domenii, atât din industria prelucrătoare, cât și din domeniile mai puțin punctate de ghid, vom observa cum capacitatea administrativă locală manifestată printr-o strategie vizionară poate produce efecte prin atragerea investițiilor în unitățile administrativ teritoriale care au manifestat-o activ. Astfel, dacă un județ sau o regiune și-a propus să devină, de exemplu, un hub logistic și a prevăzut aceasta în strategia sa dezvoltare, e posibil ca investitorii să aleagă să investească acolo în detrimentul altei locații care e deservită de infrastructură echivalentă, fie și numai pentru a câștiga mai multe puncte. Admitem că această situație este un caz rar și, deși punctajul suplimentar nu este unul foarte ridicat, poate face diferența în cazul unei concurențe ridicate pentru acest tip de fonduri.

Astfel, strategiile de dezvoltare, care în general au fost tratate ca niște obligații administrative, și nu ca instrumente reale de dezvoltare, sunt puse la locul lor (deși insuficient valorizate de finanțator). E un moment bine venit pentru a atrage atenția atât agenților economici, cât și administrațiilor locale, asupra importanței consultărilor publice reale în procesul de elaborare a politicilor publice multianuale.

Un alt criteriu care nu va trebui neglijat și tratat cu superficialitate este cel al ”Respectării principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de șanse, de gen și nediscriminarea”, iar aici fiecare din solicitanți va trebui să fie creativ și să gândească vizionar, dincolo de simpla respectare a legii atât in ceea ce privește mediul, cât și deschiderea față de persoanele defavorizate. Angajamentele prevăzute de proiecte, concretizate în cheltuieli eligibile și abordarea pe termen lung vor trebuie să fie concrete, de netăgăduit și măsurabile pentru a convinge evaluatorii să acorde punctajul respectiv și în aceeași măsură sa genereze valoare adăugată și sustenabilitate.

In final, observăm că finanțatorul acordă o pondere deosebită rezultatelor financiare ca urmare  a implementării proiectelor, favorizând proiectele care au o rată a rentabilității bună și contribuie la creșterea solvabilității generale a solicitantului (ranforsând criterii de selecție care au fost avute în vedere și in acordarea punctajului pentru capacitatea administrativă și financiară a solicitantului).

Observăm echilibrul între criteriile care definesc istoricul și capacitatea beneficiarului (50 puncte), criteriile care privesc investiția, domeniul și rezultatele financiare (15+14 puncte) corelate cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilă și egalitatea de șanse, de gen și nediscriminarea (15 puncte) și adecvarea strategică (concentrarea strategică a investițiilor, 6 puncte). Calitatea cererii de finanțare și a documentelor anexe (plan de afaceri, previziuni financiare) va fi determinantă în selecția celor mai potrivite investiții spre finanțare.

Finanțatorul pare că intenționează selecția unor proiecte încadrate în viziunea regiunii în care sunt implementate, care să fie durabile și să manifeste în mod real egalitatea de șanse, de gen și nediscriminarea, proiecte sustenabile economic care să consolideze financiar beneficiari aflați deja într-o poziție solidă, care trebuie să se sprijine în mod consistent pe un know-how propriu sau atras.

Avem de a face cu un apel de proiecte care încearcă să creeze campioni economici pe întreg teritoriul României.