9 noiembrie 2022, dimineața.

În Europa și în Rusia încep să ajungă rezultatele alegerilor intermediare din SUA. Valul republican pe care îl prezicea Donald Trump, cu victorii năucitoare și majorități zdrobitoare atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, nu a venit. Dacă în camera inferioară a legislativului american republicanii vor putea conduce cu o majoritate infimă, în Senat – camera superioară care are competență în privința politicii externe – este posibil ca democrații să își păstreze majoritatea.

La Senat, totul depinde de alegerile din trei state: Arizona, Nevada și Georgia, unde republicanii trebuie să câștige cel puțin două mandate pentru a obține majoritatea în cameră. Cum pare probabil ca după finalizarea voturilor în primele două state scorul să indice 1 – 1, totul va depinde de un al doilea tur de scrutin în Georgia, unde niciunul dintre candidați nu a obținut peste 50%. Deznodământul privind majoritatea în Senatul american va veni deci, cel mai probabil în luna decembrie.

Chiar și în eventualitatea unei victorii republicane, dezbinarea din partid va face extrem de dificilă realizarea unei opoziții puternice împotriva administrației Biden, mai ales în domeniul politicii externe.

9 noiembrie 2022, seara.

O înregistrare video difuzată de televiziunile din Rusia îl arată pe comandantul „operației militare speciale” ruse din Ucraina, generalul Serghei Surovikin, cerându-i permisiunea ministrului apărării, Serghei Șoigu, să ordone retragerea trupelor sale pe malul estic al Niprului. Scopul ar fi acela de a „prezerva vieților soldaților”, pentru ca ei să poată fi folosiți în activități ofensive desfășurate în alte zone ale frontului. Șoigu acceptă cu înțelepciune bătrânească pe chip, spunând sfătos că pentru ei „viețile soldaților sunt întotdeauna o prioritate”.

Și așa, sub pretextul grijii conducătorilor ruși pentru viețile soldaților lor, pe care altminteri îi aruncă fără milă în bătaia artileriei ucrainene în alte locuri, Rusia abandonează o suprafață de peste 4000 km pătrați (echivalentul județului Dâmbovița) din oblastia Herson, pe care o anexase nesăbuit cu mai puțin de 2 luni în urmă: încă de atunci devenise clar că sub loviturile sistemelor HIMARS asupra podurilor de peste Nipru, vestul oblastiei nu va putea fi păstrat întrucât trupele ruse nu puteau fi alimentate corespunzător cu mâncare, combustibil și muniție.

După distrugerea parțială în urmă cu o lună a podului de la Kerci, principala rută de aprovizionare către Herson, neexpusă atacurilor ucrainene, situația devenea și mai clară.

Ultima speranță a Rusiei pentru a se agăța de teritoriile de peste Nipru rămânea încetarea bruscă a sprijinului occidental pentru Ucraina.

Și această speranță a fost spulberată de rezultatul alegerilor din SUA: sprijinul pentru Ucraina va continua neabătut cel puțin până la finalul acestui an.

Chiar dacă este probabil ca decizia retragerii din Herson să fi fost luată de mai mult timp, este indiscutabil că veștile din America au consolidat necesitatea menținerii ei și a condus la a treia mare înfrângere majoră suferită de Rusia în războiul început la 22 februarie, după cele de la Kiiv și Harkiv.

Cineva, la Kremlin, a avut o zi neagră pe 9 noiembrie 2023.

Marea problemă pentru el este că semnele actuale arată că în niciun caz nu va fi și ultima.

 

 

Tags: , , , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu