Din 2019 încoace încrederea și atitudinea pozitivă a românilor față de Uniunea Europeană sunt în declin, relevă cel mai recent sondaj Eurobarometru, care plasează acești doi parametri la doar 46%, sub media europeană de 62, respectiv 47%. De unde înainte de aderarea la UE românii erau printre cei mai entuziaști europeni față de Bruxelles (71% atitudine pozitivă față de UE), astăzi România se conturează tot mai mult drept unul dintre țările eurosceptice ale Uniunii, după cum indică datele centralizate în Eurobarometru, din 2007 până în prezent.

S-au vehiculat în presa românească tot felul de explicații pentru această scădere relativ abruptă față de 57, respectiv 60% în 2019: ba pandemia COVID-19, ba ascensiunea AUR, ba poziția UE față de politica internă românească ș.a.m.d.

Niciuna dintre aceste explicații nu este însă mulțumitoare dacă avem în vedere tot intervalul 2007-2022. Mult mai clară ar fi corelarea creșterilor cu perioadele de oarecare prosperitate (ex. 2014-2015), iar a scăderilor cu cele de diminuare a prosperității și de griji materiale (ex. 2009-2011). Niciodată nu trebuie uitat că principala virtute care stă la baza acceptării Uniunii Europene de către europeni, în general, și de către români, în particular, în situația lor de europeni săraci, a fost asigurarea păcii și prosperității.

Pe scurt, când românul o duce prost, încrederea și aprecierea sa față de autorități, fie ele naționale, fie ele europene scade.

Pe de altă parte, oricum am privi graficele și oricare ar fi fluctuațiile temporare ale celor doi parametri investigați, este evident că tendința pe termen lung este una de scădere a simpatiei față de UE. Este o evoluție normală, explicabilă prin confruntarea dintre aspirațiile inițiale ale românilor față de Uniune și realitatea adeseori dezamăgitoare: deși nivelul de trai s-a îmbunătățit, nu trăim la fel de bine ca francezii, germanii sau italienii, iar adeseori suntem tratați ca cetățeni europeni de mâna a doua, poate uneori cu largul nostru concurs, alteori însă total nedrept (ratarea aderării la spațiul Schengen în 2022 fiind ultimul și cel mai răsunător eveniment dintr-o lungă serie de astfel de experiențe supărătoare).

Mai trebuie pus la socoteală și că societatea românească este una profund conservatoare, cu excepția unei minorități urbane de 15-20%, foarte vocale, și vom înțelege și mai bine de ce poziționarea generală față de un Bruxelles în principal progresist și disruptiv față de structurile tradiționale rămâne pe o pantă generală descendentă și cunoaște chiar puseuri de scădere atunci când promisiunea fondatoare a prosperității este contrazisă mai evident de realitate.

 

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu