Croația sfidează UE

Croația, țară ce s-a alăturat Uniunii Europene la 1 iulie și a devenit cel de-al 28-lea membru, s-a certat cu oficialii Comisiei Europene. Pretextând modificări inițiate la legislația națională cu trei zile înainte de aderare, Zagrebul a respins executarea ordinului european de arestare a fostului ofițer al serviciilor secrete iugoslave. Ca răspuns, Bruxellesul i-a învinuit pe croați de încălcare a normelor paneuropene și se așteaptă ca ajutorul financiar pentru această țară să fie suspendat.

Tensiunile au început după ce, la sesizarea Berlinului, a fost transmis un ordin de arest pe numele fostului ofițer al serviciilor secrete iugoslave, Josip Perković, bănuit că l-ar fi ucis, pe teritoriul Germaniei,  pe disidentul Stjepan Đureković. Zagrebul a respins cererea de extrădare a lui Josip Perković.

Autoritățile croate au motivat hotărârea prin modificările operate, cu trei zile înainte de aderarea la UE, la legislația națională, conform cărora ordinele europene de arest nu acționează în privința persoanelor care au săvârșit infracțiuni înainte de intrarea în vigoare a acestui mecanism, la 7 august 2002. Astfel, autoritățile croate au reușit să absolve de urmărire penală o serie de croați favorizați, care au luat parte, candva, la conflictele armate iugoslave.

Un prim pas spre a determina Zagrebul să abroge amendamentele inițiate a fost făcut de vicepreședintele Comisiei Europene pentru probleme de justiție, Viviane Reding, care a înaintat o scrisoare guvernului croat, rămasă, după cum s-a aflat zilele trecute, fără niciun răspuns. Premierul Zoran Milanović a susținut pentru mass-media locală: „Guvernul nu planifică să abordeze această probleme în viitoarele săptămâni.”

Bruxellesul, însă, nu se lasă înduplecat. Conform doamnei Reding, faptele Croației vor fi analizate la 4 septembrie, în timpul ședinței Comisiei Europene, precum și în timpul reuniunii dintre miniștrii de justiție ai țărilor membre UE.

Croații afirmă că au dreptul deplin să restricționeze, în regim unilateral, acțiunea ordinelor europene pentru că atare norme există și într-o serie de alte țări europene. Bruxellesul răspunde: toate aceste țări au fost în 2002 membre UE și au discutat în mod individual cu Bruxellesul posibilitatea unor măsuri restrictive.

Comisia Europeană nu ascunde faptul că, dacă Zagrebul nu va face concesii, se vor lua „măsurile corespunzătoare”. Potrivit mass-mediei croate, se poate vorbi despre suspendarea procesului de aderare a țării la zona Schengen și de sistarea ajutorului financiar. Așadar, Banca Europeană de Investiții ar putea opri alocarea următoarei tranșe de credit în valoare de 250 de milioane de euro, acordată Croației pentru dezvoltarea infrastructurii, a antreprenoriatului mic și mijlociu.

Experții nu cred că Bruxellesul este avantajat de diferendul cu Zagrebul. „Comisia Europeană este o instituție care se află chiar în serviciul țărilor membre ale UE. Ea poate să demonstreze că are dreptate inclusiv în justiție, însă nu poate să penalizeze prin deciziile sale”, a subliniat șeful secției pentru probleme politice ale integrării europene din cadrul Institutului pentru Relații Internaționale de la Moscova, Serghei Utkin.