Cultura în fondurile UE 2014-2020

Dincolo de segmentele „clasice” incluse la finanțare UE, cum ar fi patrimonial cultural sub diferite forme (vizate, de altfel, și pentru fondurile post-2014), Ministerul Culturii priveste ca pe o oportunitate includerea industriilor culturale și creative culturale și creative între categoriile de IMM-uri eligibile prin programele 2014-2020 cum ar fi, de exemplu, cel dedicat Competitivității.

Restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural, inclusiv valorificarea potențialului turistic local specific, reabilitarea zonelor istorice urbane, valorificarea durabilă a patrimoniului cultural sunt aspectele enumerate în prima variantă a Acordului de Parteneriat, ca priorități de finanțat în zona domeniului cultural. De asemenea, mai este menționat accesul la serviciile culturale care au, și ele, calitatea de „bunuri publice pure”, cu impact puternic asupra incluziunii sociale.

Bogdan Trimbaciu, director al Unității de Management al Proiectului, din cadrul Ministerului Culturii, care a coordonat procesul de consultare și elaborare a documentelor pregătitoare pentru fondurile UE 2014-2020 din acest domeniu, a explicat pentru uelive.ro că “majoritatea solicitarilor noastre au fost luate în considerare de către Ministerul Fondurilor Europene, în primul draft al Acordului de Parteneriat”.

Ministerul Culturii a elaborat, in aceasta perioada, conform prioritatilor stabilite, documentul de baza pentru acest sector: Strategia în domeniul Culturii și Patrimoniului 2014-2020. Aici există numeroase propuneri de priorități care ar trebui finanțate, din care se desprinde ideea principală menționată de Bogdan Trimbaciu: cea referitoare la industriile culturale și creative. (acestea includ domeniile: advertising, arhitectură, arte și antichități, meșteșuguri, design, modă, film, video și fotografie, software, jocuri si publishing electronic, muzică și performing arts, publishing, televiziune și radio).

Potrivit uelive.ro, avem următorul citat din Strategie: „Prioritățile principale, în ceea ce privește finanțările post-2014, vizează măsuri dedicate industriilor culturale. Propunerea noastră a fost să fie incluse în accesarea fondurilor structurale; a fost și este în continuare îngreunată și de o percepție statică a sectoarelor culturale și creative în ceea ce privește, de exemplu, apartenența lor la categoria de industrii, sau de IMM. Există suficiente indicii care arată o reticență manifestă a unei părți a industriilor culturale și creative, mai ales a celor care dispun de un capital de imagine care-i situează în <<cultura de elită>>, de a încerca să acceseze fonduri dedicate sectorului economic, al IMM-urilor în special. Această reticentă se articulează si pe viziunea destul de îngustă care a determinat elaborarea documentelor de accesare din perspectiva strictă a unor industrii care au cu totul alte caracteristici decât cele culturale si creative”.

În acest document se menționează că, în cadrul Obiectivului tematic nr. 3, legat de creșterea competitivității IMM (una din cele 11 direcții principale de orientare a fondurilor UE, stabilite de Comisia Europeană), ar putea fi incluse și industriile culturale creative:

•  diversificarea instrumentelor financiare destinate afacerilor din sectorul creativ (prin crearea de fonduri de investiţii cu capital de risc pentru fazele iniţiale de dezvoltare ale IMM-urilor din sectorul creativ);
•    încurajarea dezvoltării IMM-urilor în sectorul Industriilor culturale și creative, inclusiv a celor din domeniul patrimoniului, material și imaterial;
•    dezvoltarea infrastructurii și asigurarea de măsuri de suport pentru ICC (dezvoltarea departamentelor de specialitate în cadrul universitaţilor, dezvoltarea infrastructurii de producţie/distribuţie/promovare a produselor culturale și creative, stimularea dezvoltării clusterelor creative si a incubatoarelor);
•    sprijinirea proiectelor bazate pe produse sau servicii în care un rol important îl are designul centrat pe utilizator (care stimulează astfel inovarea).”

“Obiectivul tematic 3 – Printre IMM-uri, studiile întreprinse arată că, atât la nivelul Uniunii, cât și al României, segmentul cel mai dinamic si cel care are potențial deosebit de dezvoltare este segmentul industriilor culturale și creative. Datorită specificului acestora, ele ar trebui să beneficieze de instrumente și măsuri de finanțare distincte, care să țină seama de caracteristicile lor.

Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) se poate realiza, de exemplu, prin:

Rămâne de văzut dacă propunerea se va regăsi în draftul Programului Operațional de Competitivitate. Deocamdată, în prima variantă a Acordului de Parteneriat, referiri la domeniul cultural au fost găsite în cadrul „Provocării privind populația și aspectele sociale – incluziunea socială și sărăcia” privind resursele. Mai concret, patrimoniul cultural va fi finanțat prin Programul Operațional Regional, alte segmente tangente cu turismul se vor putea regăsi în PNDR, iar alte aspecte legate de educație ori de acces la servicii culturale s-ar putea regăsi în Programul Operațional Capital Uman.

Potrivit sursei citate mai sus, Bogdan Trimbaciu spune că, deși „intregul proces de programare a demarat foarte târziu, sper să obținem mai mult decât în 2007-2013. Am încercat obținerea unui Program Operațional pentru Cultură în 2006, dar nu am reușit, cu toate că Grecia și Portugalia au avut programe special dedicate culturii. Am încercat să includem în alte Programe Operaționale diverse axe prioritare sau măsuri care să ajute sectorul cultural. Rezultatele au fost cele pe care le stiți: o axa prioritară în cadrul Programului Operational Regional, pentru reabilitarea patrimoniului, în strânsă legatură cu domeniul turismului și o componentă în Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru renovarea satelor care include și monumentele istorice”.

Deocamdată, se lucrează intens la documentele pentru viitoarele fonduri 2014-2020. Aceasta a mai explicat că în ultimele luni a avut loc un dialog constant de lucru cu reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene, pe viitorul draft de Acord.

Sursa: uelive.ro