Cu ocazia vizitei la Bruxelles, organizată de către Institutul pentru Democrație Participativă Euro Qvorum, Europunkt a stat de vorbă cu europarlamentarul Siegfried Mureșan. În interviul acordat, acesta vorbește despre activitățile sale din Parlamentul European, sarcinile care îi revin, problematicile la nivel european și global, dar și despre alte teme ce vor fi prezentate în celelalte părți ale interviului.

În primul rând, ce puteți să ne spuneți despre dumneavoastră, în ce constă activitatea pe care o desfășurați aici, la Bruxelles?

Sunt membru al Parlamentului European, la primul mandat, am fost desemnat la alegerile din mai. Înainte de alegeri, am fost consilierul principal pe afaceri economice al Partidului Popular European, am contribuit practic la strategiile privind criza economică în Europa, dar și în diferite state.

Acum, după alegeri, sunt membru în comisia pentru bugete a Parlamentului European, unde, de altfel, sunt și vicepreședinte și membru supleant în comisia pentru afaceri economice și monetare. Sunt membru în delegația Parlamentului cu Republica Moldova și membru supleant în delegația cu India. Deci, practic, principalele direcții în care voi lucra sunt temele economice: întărirea economiei Uniunii Europene, a zonei euro, dar și a statelor din afara zonei euro – ca România. Comisia de afaceri economice și monetare va fi implicată în deciziile cu privire la aderarea României la zona euro.

Credeți că România este pregătită să adere la zona euro?

Eu vreau ca România să adere cât de curând la zona euro, de îndată ce îndeplinește criteriile de convergență, adică atunci când economia României va fi destul de solidă, de puternică pentru a face față exigențelor zonei euro, fiindcă am văzut – Grecia este un exemplu – ce se întâmplă dacă o economie aderă nepregătită. În pricipiu, eu vreau să aderăm cât mai repede pentru că asta va duce la sporirea puterii investițiilor, locuri de muncă, dar repet, la momentul în care vom fi pregătiți.

Care este rolul comisiei pentru bugete a Parlamentului European?

Comisia pentru bugete se ocupă, bineînțeles, de bugetul anual al Uniunii Europene, de cadrul bugetar multianual, pe 7 ani, al Uniunii Europene. Cum spuneam, sunt vicepreședinte acolo. Am fost chiar, în primele săptămâni de mandat, raportor.

Ce presupune activitatea de raportor?

La finalul fiecărei inițiative pe care Parlamentului European o adoptă, în plenul Parlamentului, se numește un raportor responsabil pentru respectivul act legislativ, dar și pentru proiecte nelegislative. Cu alte cuvinte, un raportor al PE este responsabil de câte un proiect. El face raportul, practic fabrică proiectul pe care îl prezintă, mai întâi, într-o comisie de specialitate.

De exemplu, după cum spuneam, în primele săptămâni ale mandatului meu am devenit raportor al Parlamentului pentru alocarea a 3,5 milioane de euro din fondul european de ajustare la globalizare pentru ajutorarea muncitorilor disponibilizați, începând cu anul 2012, la combinatul de sârmă de la Câmpia Turzii.

Cum vedeți problematica industriei siderurgice în România, dar și la nivel european?

Industria siderurgică și industria sârmei nu are „o viață ușoară”, acum, în Uniunea Europeană din pricina costurilor ridicate, prețurile mari ale energiei au un impact negativ direct asupra costului de producție.

Siderurgia nu merge bine nici în alte țări, nu numai în România, ca atare, producția combinatului de la Câmpia Turzii a fost redusă foarte mult, iar oamenii de acolo și-au pierdut locurile de muncă.

Care credeți că sunt cauzele slăbirii sectorului siderurgic din europa?

Deteriorarea acestui sector este considerată a fi o consecință a globalizării. Industria siderugică suferă în întregul său ansamblu. Nu îi merge bine în Europa, iar producția se mută spre Asia – Kazakhstan, India, China pentru că producția este mai ieftină acolo.

Ați pomenit mai sus despre „Fondul european de ajustare la globalizare”. Cum vine UE în ajutor prin acest mecanism?

Da, Uniunea Europeană dispune de o resursă care se numește „Fondul european de ajustare la globalizare” prin care UE oferă sprijin persoanelor disponibilizate și aflate în situații asemănătoare cu a celor de la Câmpia Turzii sau de la fabrica Ford din Genk, Belgia. Dacă se închid capacități de producție, ca urmare a globalizării, UE ajută la asanarea efectelor negative asupra muncitorilor.

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu