România a început cu stângul gestionarea fondurilor europene pentru perioada 2014-2020, întrucât până la sfârşitul acestui an nu a lansat nicio măsură de finanţare şi a obţinut aprobarea doar pentru trei din cele opt programe transmise spre avizarea Comisiei Europene (CE).

Pentru perioada 2014-2020, România primeşte peste 43 miliarde de euro, fonduri europene care ar fi putut să fie accesate începând din acest an. Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a declarat în mai multe rânduri că este foarte important ca implementarea acestor fondurilor europene să înceapă din acest an. Obiectivul nu a fost atins, cu excepţia programului de distribuire a alimentelor către persoane defavorizate.

Bilanţul acestui an se reduce la adoptatarea de către CE a  Acordului de Parteneriat 2014-2020 cu România, la transmiterea celor şapte programe operaţionale şi a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) spre avizarea CE şi la obţinerea aprobării pentru trei astfel de programe.

Primul program operaţional aprobat a fost cel de Ajutorare a Persoanelor Defavorizate (POAPD), cu o alocare de peste 441 milioane de euro, fonduri europene pentru distribuirea produselor alimentare, cum ar fi făină şi ulei, dar şi rechizite şcolare, persoanelor defavorizate. Nu este vorba despre proiecte de investiţii, ci de un sprijn constând în anumite produse oferite persoanelor defavorizate.

La sfârşitul lunii decembrie a.c., încă două programe au fost aprobate; Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), are o alocare de peste 212 milioane euro şi este destinat doar structurilor instituţionale implicate în gestionarea fondurilor europene.

În sfârşit, ultimul program aprobat până în prezent, Programul Operațional Competitivitate (POC), are o alocare de 1,329 miliarde de euro şi este destinat proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare, respectiv celor care vizează tehnologia informației.

Printre programele care urmează să fie implementate până în 2020, dar nu au primit încă aprobarea CE, se numără şi Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), cu o alocare subtanţială de 9,41 miliarde de euro. Acesta promovează investiţii din domeniile transporturi, mediu şi energie.

Pentru dezvoltare regională, România ar putea să primească, prin Programul Operaţional Regional  (POR), aproximativ 6,7 miliarde de euro, în timp ce pentru resurse umane, fonduri de peste 4,22 miliarde de euro urmează să fie alocate pe baza Programul Operaţional Capital Uman (POCU). Nu în ultimul rând, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă  (POCA) se vor derula fonduri europene de 0,55 miliarde euro.

La acestea se adaugă fondurile europene destinate agriculturii, pentru dezvoltare rurală şi pentru plăţi directe.

Prin urmare, pentru perioada 2014 – 2020, Romania ar putea să primească fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune. Primul an s-a încheiat fără nicio măsură lansată, iar aceste întârzieri se vor perpetua ca un tăvălug până la sfârşitul acestei programări financiare. Aşa s-a întâmplat şi în primul exerciţiu de acest gen, început în 2007, pentru care România a reuşit să atingă o rată de absorbţie puţin peste 45 %.

Sunt lecţii pe care autorităţile române nu le-au învăţat, începând cu numirile politice în structurile implicate în derularea fondurilor comunitare şi mergând, chiar, până la aplicarea eronată a regulamentelor europene. Atâta timp cât responsabilitatea nu este asumată, ci este lăsată pe umerii „sistemului”, este puţin probabil să înregistrăm un succes în gestionarea fondurilor europene.

Dincolo de faptul că dăm cu piciorul unei şanşe de dezvoltare, este trist că, din cauza neputinţei administrative, suferă şi mediul de afaceri, ai căror reprezentanţi se dovedesc mult mai pricepuţi în cheltuirea fondurilor europene, faţă de funcţionarii publici implicaţi în acest demers.

 

Tags: , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu