Liviu Iancu (L.I.): Muntenegru este unul dintre ultimele state care au început procesul de integrare europeană, dar, cu toate acestea, se află printre ţările care progresează cel mai bine în acest sens. Care sunt principalele avantaje ale Muntenegrului care determină o evoluţie atât de marcantă?

Milan Begović (M.B.): Muntenegru a fost cea mai mică parte componentă a Iugoslavei şi, aş spune, una dintre primele victime şi unul dintre ultimii ostatici ai războiului din regiune. Mă refer la faptul că economia noastră a fost distrusă complet deoarece se baza pe turism şi pe transporturi maritime. Turismul a intrat cu totul în colaps întrucât de jur împrejurul frontierelor noastre era război, iar transporturile maritime au fost de asemenea afectate total pentru că vasele au fost pierdute în contul datoriilor internaţionale ale fostului stat iugoslav.

După război, am făcut parte din Republica Iugoslavia, transformată mai apoi în Serbia şi Muntenegru, dar acest aranjament politic nu a funcţionat deloc. Prin urmare, am hotărât să luăm responsabilitatea în propriile noastre mâini. Independenţa nu a fost un scop în sine, ci mijlocul prin care să ne putem atinge obiectivele noastre cele mai importante: dezvoltarea economică, democraţia, o viaţă mai bună pentru întreaga populaţie. În consecinţă, în 2006, printr-un referendum democratic, ne-am recâştigat independenţa, având în vedere că Muntenegru a fost un stat independent şi înainte de 1918, pentru aproape o mie de ani.  Suntem un stat cu tradiţie, avem experienţă în a ne guverna, dar suntem un stat mic. Şi mai ales suntem un stat mic înconjurat de vecinii pe care îi avem.

Din fericire, în anii ’90, Muntenegru a fost singurul teritoriu iugoslav unde nu a existat război, chiar dacă are la rândul său o societate multietnică şi multiculturală, compusă din muntenegrini, albanezi, croaţi şi musulmani care locuiesc împreună acolo. Dar am reuşit să menţinem pacea, aceasta fiind o moştenire tradiţională a ţării noastre.

În aceste condiţii, singura cale de a supravieţui, de altfel subiect de consens pentru partidele politice şi populaţia din Muntenegru, este de a fi integraţi în ceva mai larg, ceea ce presupune o politică de bună vecinătate, integrare regională şi integrare europeană şi euroatlantică. În acelaşi timp, Muntenegru a devenit deja membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului – am reuşit asta în doar patru ani, o realizare remarcabilă dat fiind că ne-am ajustat economia la standarde acceptate oriunde în lume. În prezent suntem puternic angrenaţi în procesul de negociere cu UE, am deschis aproximativ 20 de capitole, am şi încheiat câteva dintre ele. Am început cu capitolele 23 şi 24 şi credem că suntem pe drumul cel bun. Sperăm să încheiem negocierile în următorii doi, trei sau patru ani. Este singura noastră cale spre dezvoltare, securitate şi supravieţuire.

De asemenea, la acest moment este important pentru noi să devenim stat membru NATO. Sperăm să primim invitaţia de aderare la finalul acestui an, aşa cum ni s-a promis la summit-ul din Ţara Galilor. Ca membri NATO vom folosi în comun capabilităţi cu partenerii noştri din întreaga Europă şi, în acelaşi timp, vom crea un climat şi mai sigur pentru investiţiile care se află deja la un nivel înalt. Aş putea spune de altfel că investiţiile străine per capita se situează la cel mai înalt nivel din întreaga regiune.

L.I.: Chiar dacă unele state din Balcanii de Vest implementează reforme într-un ritm rapid, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat că în timpul mandatului său nu se va mai produce nicio extindere a Uniunii Europene. Cum afectează această declaraţie interesele Muntenegrului, în particular, şi ale tuturor celorlalte state din Balcanii de Vest?  

M.B.: Suntem conştienţi că trebuie să îndeplinim toate obligaţiile pe care ni le-am asumat voluntar şi ne-ar plăcea să aderăm la Uniunea Europeană. Înseamnă că avem la dispoziţie încă doi, trei sau patru ani pentru a finaliza procesul de negociere, iar mai apoi cel puţin încă doi pentru a deveni stat membru cu drepturi depline. Nu este nicio grabă, Muntenegru este conştient că trebuie să intre în UE complet pregătit, pentru a se putea bucura de toate avantajele şi a se achita de toate responsabilităţile care derivă din calitatea de stat membru.

L.I.: Cum aţi descrie sprijinul oferit de România parcursului european al Muntenegrului? Ce am putea face mai mult pentru Muntenegru şi pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest?

M.B.: Consider că România, ca stat care se învecinează cu regiunea, a făcut foarte mult, de o manieră serioasă, asumându-şi responsabilităţi în orice se întâmplă în regiune.

Concret, în cazul Muntenegrului, România este prietenul nostru apropiat şi ne-a sprijinit întotdeauna, de la început. România a fost unul dintre primele state care a recunoscut recent proclamata suveranitate a Muntenegrului; România a deschis de asemenea o ambasadă în Muntenegru, astfel încât la scurt timp şi noi am deschis o ambasadă aici.

România ne sprijină total în procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană, fiind unul dintre partenerii cheie, un reper în ceea ce priveşte capitolele 23 şi 24, referitoare la domnia legii şi combaterea corupţiei. Beneficiem de experienţa României în aceste domenii, dar şi în altele, precum protecţia mediului. Avem o apreciere deosebită faţă de România pentru că România ne susţine cauza la toate conferinţele internaţionale.

De asemenea, România ne susţine total cauza în procesul de aderare la NATO, formând împreună cu Turcia şi Polonia un bloc de state ce pledează în favoarea noastră. Apreciem mult acest lucru.

România ne susţine pe toate palierele şi nu cred că ar mai fi ceva de făcut în plus dincolo de contactele apropiate pe care le avem cu oficialii români – se derulează numeroase vizite de stat, vizite de lucru sunt în desfăşurare şi ne aflăm într-un permanent dialog. Beneficiem de experienţa românească şi suntem cu adevărat încântaţi că România este bucuroasă să ne ofere ajutorul ei.

L.I.: La final, vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre această conferinţă.

M.B.: Această conferinţă este foarte importantă, particip la ea şi mi-am rezervat întreaga zi pentru a fi prezent. Îmi pare foarte rău, sunt chiar dezamăgit deoarece colegii mei din Serbia şi Bosnia şi Herţegovina nu au putut fi prezenţi, dată fiind tematica acestei manifestări. Dar am avut oricum o discuţie fructuoasă şi consider că un mesaj pozitiv va fi transmis cercurilor ştiinţifice şi întregii comunităţi internaţionale.                

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu