„Statele din Balcanii de Vest sunt importante pentru UE din perspectiva păcii şi a stabilităţii” – Interviu cu Simion Costea, policy officer în Departamentul pentru Vecinătate şi Negocieri privind Extinderea, Comisia Europeană

Liviu Iancu (L.I.): Vă rog să explicaţi care este importanţa Balcanilor de Vest pentru Uniunea Europeană şi ce determină responsabilitatea asumată de Uniunea Europeană faţă de acest spaţiu?

Simion Costea (S.C.): În primul rând, statele din Balcanii de Vest sunt ţări europene, situate practic în mijlocul Europei, înconjurate de state membre ale Uniunii Europene. De asemenea, statele din Balcanii de Vest sunt ţări care doresc ele însele să adere la Uniunea Europeană. Atunci, sigur, Uniunea Europeană le-a oferit perspectiva de aderare şi, la momentul la care ele vor fi pregătite, vor deveni noi state membre ale Uniunii Europene.

Statele din Balcanii de Vest sunt importante pentru Uniunea Europeană din perspectiva păcii şi a stabilităţii pentru că, aşa cum spunea şi Nicolae Titulescu în perioada interbelică, pacea este indivizibilă, nu poţi să ai pace pe teritoriul Europei, dacă în anumite ţări europene este război. Graniţa dintre securitatea internă şi securitatea internaţională este foarte permeabilă. Sunt ţări care au trecut prin război, iar perspectiva europeană şi întregul proces de stabilizare şi asociere, în primul rând, asigură pacea şi stabilitatea în regiune. Toate au un ţel comun şi acest ţel le ajută să depăşească problemele trecutului, ura interetnică, amintirea genocidului şi a epurărilor etnice. Deci, pentru Uniunea Europeană, în primul rând, din această perspectivă sunt importante ţările din regiune.

Altminteri, sigur, aceste state au şi o anumită importanţă economică. Aceasta nu este majoră, sunt ţări destul de mici şi încă aflate în curs de dezvoltare, dar în interesul păcii şi al stabilităţii, este important ca ele să devină şi ţări prospere, ca ele să devină şi ţări democratice care să respecte valorile europene.

Evident că ţările care se află în imediata vecinătate a regiunii, printre care şi România, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Croaţia, sunt interesate şi de protecţia minorităţilor naţionale de pe teritoriul acestor state din Balcanii de Vest, sunt interesate de cooperarea economică, de turism, de libera circulaţie, de interconectivitate.

L.I.: Aţi menţionat în primul rând dimensiunea păcii şi a stabilităţii, mai ales într-o regiune care în anii ’90 a trecut printr-o perioadă dificilă, ca urmare a conflictelor interetnice. De curând, în zonă s-au produs evenimente nefericite din acelaşi spectru, precum la Kumanovo, în Macedonia, şi la Zvornik, în Bosnia şi Herţegovina. Cum consideraţi că vor afecta asemenea evenimente parcursul european al statelor din Balcanii de Vest? 

S.C.: Evident că asemenea evenimente afectează negativ. Cel puţin atâta vreme cât există conflicte interetnice, conflicte politice, violenţe, abuzuri, toate acestea sunt în afara valorilor europene, în afara interesului de pace, de stabilitate, de prosperitate, pe care Uniunea Europeană îl promovează. Evident, prin toate declaraţiile oficiale şi prin toate acţiunile sale, Uniunea Europeană cheamă la soluţionarea acestor probleme şi la stabilirea unui stat de drept, cu instituţii stabile, în care să se regăsească toţi cetăţenii, să servească toţi cetăţenii, în care fiecare cetăţean, indiferent de etnia căreia îi aparţine să se simtă acasă.

Sigur, Uniunea Europeană nu vrea să importe în interiorul său conflicte, vrea să le rezolve înainte ca aceste ţări să intre în UE. Rezolvarea trebuie făcută la poarta Uniunii Europene, nu în interior, iar acesta este mesajul Uniunii Europene. Desigur, localnicii şi instituţiile statelor respective trebuie să rezolve aceste probleme. Uniunea Europeană nu poate să se substituie instituţiilor naţionale, nici nu îşi propune aşa ceva. Deci este responsabilitatea instituţiilor naţionale şi locale de acolo să îşi rezolve aceste probleme. Uniunea Europeană ajută cât poate.

L.I.: Aş dori să comentaţi pe marginea relevanţei conferinţei „The European Union and the Western Balkans – Between Lessons Learned and Innovative Ways Forward” pentru cunoaşterea mai bună a evoluţiilor din Balcanii de Vest şi să precizaţi ce continuare şi-ar putea ea găsi în mediul academic din România şi din regiune?  

S.C.: Este o conferinţă binevenită. Mediul academic are această menire de a dezbate problemele importante ale lumii actuale, deopotrivă probleme internaţionale şi probleme interne, deopotrivă probleme de perspectivă şi probleme istorice. Mediul academic poate să vină cu idei proaspete, cu idei noi, iar instituţiile europene sunt receptive la aceste idei cu caracter de noutate pe care mediul academic le promovează. Noi, la nivelul Comisiei Europene, chiar urmărim cu interes acest gen de evenimente, inclusiv pe problematica Balcanilor de Vest şi pe cea a politicii de vecinătate a Uniunii Europene.