Despre piața muncii și educație

În România, desprinderea de modelul comunist și tranziția către valorile democratice și principiile de funcționare ale economiei de piață s-au făcut cu un cost imens plătit în primul rând de o parte semnificativă a populației, care a fost ulterior consacrată statistic drept “generația de sacrificiu”.

La 25 de ani distanță, criza și incertitudinile economice au ridicat îngrijorarea autorităților cu privire la posibilitatea apariției așa zisei “generații pierdute”- sintagmă asociată în principal tinerilor români în rapoartele Organizației Mondiale a Muncii și în alte studii care tratează subiectul șomajului și forței de muncă la nivel global.

Practic, criza economică ale cărei efecte încă sunt resimțite la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene a adus cu sine sistarea creării de locuri de muncă și, mai grav, o reducere a acestora ca urmare a tendinței de economisire manifestată de angajatori.

Acest fapt a avut repercusiuni în primul rând asupra celor care au intrat recent pe piața muncii- în principal tineri, care au fost concediați fără a avea timp să acumuleze experiență.

Contractarea continuă a activității economice a generat un adevărat tsunami și în rândul proaspeților absolvenți, tot mai mulți dintre ei îngroșând de la o zi la alta rândul șomerilor în absența unor perspective și oportunități de angajare concrete.

Tot în categoria efectelor negative puse în evidență de actualul context economic se situează și slaba pregătire a studenților în raport cu cerințele angajatorilor, ca urmare a comunicării deficitare între mediul universitar și cel economic în vederea stabilirii de comun acord a unui set de competențe pe care viitorul absolvent trebuie să le dobândească la finalizarea studiilor.

Astfel, în România, 15% dintre tineri sunt „prea educați” comparativ cu cererea pieței, această rată fiind mai mare decât în Marea Britanie și Germania, potrivit datelor Organizatiei Mondiale a Muncii (OMM). Una dintre consecințele acestei stări de fapt este și proliferarea fenomenului de “ irosire a inteligenței”, concept care se aplică cu precădere asupra tinerilor care deși posedă o înaltă calificare lucrează cu mult sub potențialul lor, ceea ce are efecte negative atât asupra lor, din punct de vedere social și psihologic, cât și asupra societății în ansamblu.

La nivel global, Organizația Mondială a Muncii estimează că rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) a ajuns la 12,6 % în 2013 ( în studiul „Global Employment Trends for Youth 2013”), aproape de vârful înregistrat în criză, de 12,7%, în 2009. În cifre absolute, aceasta înseamnă 73,4 milioane de tineri fără loc de muncă, iar tendința este de creștere.
Pentru România, datele statistice sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât rata șomajului în rândul tinerilor este simțitor mai mare decât a restului persoanelor active.

Conform Institutului Național de Statistică, în trimestrul II al anului 2014, rata șomajului în România a fost de 6,7%, iar rata șomajului în rândul tinerilor (până în 25 de ani) a fost de 23,9 %.  (INSSE- comunicat de presă, 2014).

În acest context, Comisia Europeană atrage atenția, printr-un raport publicat în 2012, că această stare de fapt va avea consecințe grave inclusiv asupra situației demografice, întrucât tinerii vor fi tentați să amâne pe termen nedefinit planurile de întemeiere a unei familii și a unui cămin, în condițiile unui viitor profesional incert. De asemenea, șomajul, lipsa oportunităților și scepticismul general asupra viitorului va încuraja din ce în ce mai mult susținerea din partea tinerilor a unor mișcări extremiste, de contestare a valorilor statului de drept și a orânduiri sociale conform normelor democratice.

În acest context, tinerii au nevoie de un suport real din partea mediului universitar în sensul promovării unor programe de studii adaptate nevoilor reale ale mediului de afaceri. Proiectul ”Calitate și performanță în programele de masterat prin integrarea competenţelor de comunicare în afaceri și sustenabilitata în societatea bazată pe cunoaștere- CASSPER” implementat de ASE București în parteneriat cu Universitatea din Perugia (Italia) este, din acest punct de vedere, un model de bună practică pentru întregul mediu universitar din România deoarece, prin multiplicare, poate genera o schimbare profundă a modului în care universitățile înțeleg să își adapteze curricula la nevoile conjugate ale studenților și mediului de afaceri.

Afla mai multe despre proiectul CASSPER accesand site-ul www.cassper.ase.ro.

Titlul proiectului: „Calitate și performanță în programele de masterat prin integrarea competentelor de comunicare în afaceri și sustenabilitate în societatea bazată pe cunoaștere”

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013

Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.2. ”Calitate în învăţământul superior”