Republica Moldova se va confrunta cu o criză politică gravă în luna martie a anului viitor, deoarece actualei coaliţii îi va fi aproape imposibil să obţină majoritatea necesară în Parlament pentru a alege un nou preşedinte, se arată într-o analiză ce poartă semnătura analistului Kamil Całus.

Calus aminteşte că, pe data de 30 iulie, Parlamentul Republicii Moldova a votat un nou guvern condus de Valeriu Streleţ şi susţinut de toţi cei 52 de parlamentari ai Alianţei pentru Integrare Europeană 3 (AIE), care a fost înfiinţată cu o săptămână mai devreme.

Moldova are nevoie de finanţare externă

AIE este compusă din trei partide: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi Partidul Liberal (PL). Ultimul a revenit la putere după mai bine de doi ani de stat în opoziţie. Noul guvern a fost format ca urmare a demisiei premierului Chiril Gaburici în 12 iunie. Calus precizează că principalele sarcini în acest moment care trebuie să se afle pe agenda guvernului sunt de natură economică. În opinia sa, Moldova trebuie să se stabilizeze economic, chiar dacă a suferit de pe urma miliardului furat, şi trebuie cât mai curând să acceseze fondurile instituţiilor financiare internaţionale, cum ar fi FMI, pentru a se redresa din acest punct de vedere. Calus subliniază că implementarea unei agende economice într-un timp cât mai scurt ar putea resuscita popularitatea partidelor proeuropene aflate la guvernare.

Anatomia declinului

Analistul aminteşte că declinul partidelor proeuropene care au preluat puterea în 2009 şi a ideei de integrare europeană a început în 2012-2013, când a existat o criză politică majoră. Liderii celor două partide proeuropene, Vlad Filat (PLDM) şi Vladimir Plahotniuc (PDM), au luptat pentru putere, mai precis pentru preluarea controlului unor instituţii-cheie în stat, în special Procuratura Generală. Ca rezultat, coaliţia a dus o luptă interioară prin acuzaţii reciproce. În cele din urmă, în luna mai, coaliţia de guvernare a fost reluată graţie presiunii partenerilor occidentali. Prin acest mod s-au evitat alegerile anticipate, care în mod sigur ar fi dus la un transfer de putere către partidele proruse.

Filat şi Plahotniuc au demonstrat iresponsabilitate

O mare parte a electoratului european din Republica Moldova şi-a pierdut încrederea în PLDM şi PDM, continuă Kamil Calus. Sprijinul populaţiei pentru aceste partide a scăzut, în şase luni, de la 22% la 13%, respectiv de la 11% la 7%. Votanţii au fost descurajaţi nu doar de lupta politică a coaliţiei de guvernare, care a relevat gradul de colaborare ce există între cele două partide, ci şi gradul de iresponsabilitate al Guvernului, chiar înainte de evenimentul crucial pentru parcursul european al Republicii Moldova, respectiv semnarea Acordului de Asociere în noiembrie 2013.

Partidele proeuropene au pierdut definitiv sprijinul după alegerile parlamentare

Cele două partide au încercat în lunile ce au urmat să-şi îmbunătăţească imaginea având în vedere că alegerile din noiembrie 2014 se apropiau. Filat şi Plahotniuc au dispărut din peisaj, cu toate că puterea era deţinută în continuare de ei. În schimb, politicieni populari ca Iurie Leancă (fostul ministrul al Afacerilor Externe, care l-a înlocuit pe Filat în funcţia de premier în luna mai 2013) şi Igor Corman (diplomat, spicher al Parlamentului) au preluat conducerea. Coaliţia şi-a luat măsuri de precauţie în privinţa informaţiilor livrate presei pentru a ascunde conflictele din interior. Această acţiune a convins populaţia că Guvernul este unit şi stabil prin alianţa celor două partide. Cu toate acestea, partidele proeuropene nu au recâştigat din susţinerea de care au beneficiat la început şi pe care au pierdut-o în 2013. Cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie, coliţia a venit cu noi tactici. Mesajul central a fost acela că dacă cetăţenii vor să păstreze parcursul european al Republicii Moldova, singura sanşă a lor este să-i voteze. Aceasta nu a fost doar o decizie de a best online casino sprijini anumite partide în detrimentul altora, ea a fost şi o decizie a direcţiei geopolitice a Republicii Moldova.

Implicaţii politice

Calus subliniază că noua coaliţie creată, în contrast cu fosta coaliţie minoritară, are o majoritate stabilă şi, prin urmare, nu mai are nevoie de sprijinul legislativ al comuniştilor. În opinia sa, se prefigurează o instabilitate în cadrul alianţei din cauza conflictelor existente între liderii celor trei partide. O gravă criză politică este posibilă în luna martie a anului viitor, atunci când candidatul la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova va fi un pretext suficient pentru noi discuţii şi negocieri. „Streleţ este de mai mulţi ani un apropiat al lui Vlad Filat, liderul PLDM şi fostul prim-ministru al Republicii Moldova între anii 2009-2013. Pe lângă faptul că este un politician, Streleţ este în acelaşi timp şi un om de afaceri milionar şi unul dintre cei mai bogaţi membri ai Parlamentului Republicii Moldova. Faptul că el a fost numit în fruntea guvernului periclitează într-un fel stabilitatea sistemului politic moldovenesc. Puterea reală se află, totuşi, în mâinile unui oligarh care controlează PDM, Vladimir Plahotniuc, şi în mâinile lui Vlad Filat”, relatează Calus.

Ritmul reformelor încetineşte

Expertul consideră că Valeriu Streleţ, spre deosebire de predecesorul său Chiril Gaburici, are o anumită bază politică şi influenţă în partid, dar subliniază că acesta va fi cu siguranţă subordonat lui Vlad Filat. „Mai mult ca sigur nu se vor lua decizii care ar putea ameninţa interesele sistemului politic actual. Mediul de afaceri nu va avea nici el de suferit, mai ales că Streleţ face şi el parte din rândul oamenilor de afaceri. În acest sens, nu ar trebui să ne aşteptăm ca noul guvern să pună în aplicare reformele structurale cheie care ar duce la depolitizarea a instituţiilor de stat (mai ales ale sistemului judiciar). De asemenea, nu se vor finaliza cercetările în scandalul bancar şi cei responsabili nu vor fi pedepşiţi”, menţionează Calus.

Echilibrul de putere în coaliţie. Plahotniuc decide cine va fi procurorul general

Nici echilibrul de putere, nici persoanele de la conducerea ministerelor nu s-au schimbat, observă Calus. Acesta constată faptul că PLDM a păstrat controlul asupra mai multor ministere. „Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi alte două ministere se află în sfera lor de influenţă. PDM şi-a pus oamenii săi la conducerea Ministerului Economiei, Ministerului Justiţiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi în cadrul altor trei ministere, iar noul partid din coaliţie, Partidul Liberal, a numit câte un ministru la Apărare, Educaţie, Transport şi Mediul. În ciuda faptului că nu a fost stabilit încă în cadrul alianţei cine va primi funcţia de procuror general sau de şef al Băncii Naţionale a Moldovei, decizia cu privire la aceste numiri îi va aparţine cu siguranţă lui Vladimir Plahotniuc”, crede Calus.

Provocări financiare

Cea mai importantă provocare cu care se confruntă noul guvern este de a recâştiga sprijinul financiar din partea partenerilor externi, care a fost pierdut în ultimele două luni. La începutul lunii iunie, Fondul Monetar Internaţional a anunţat că suspendă negocierile cu Moldova, iar Banca Mondială a decis să reţină plata unui împrumut în valoare de 45 de milioane de euro. „Pe 5 iulie, UE a decis să îngheţe programele sale de ajutor financiar pentru Moldova în valoare de 40-50 de milioane de euro. Toate aceste decizii au avut aceeaşi motivaţie: lipsa măsurilor eficiente luate de guvernul de la Chişinău. În afară de aceasta, FMI a anunţat că, în scopul de a lansa un nou program de împrumut, Moldova ar trebui să închidă cele trei bănci care au fost implicate în scandalul financiar”, subliniază expertul.

Declin economic şi nemulţumire crescută

Problemele care implică finanţarea externă sunt deosebit de importante în contextul deteriorării situaţiei economice a ţării. „Oficial, economia Moldovei a crescut cu 4,8% în primul trimestru al anului 2015. Acest lucru a fost, însă, doar o creştere statistică rezultată dintr-o scădere dramatică a valorii monedei naţionale. În ultimele 12 luni şi-a pierdut aproape jumătate din valoarea sa în raport cu dolarul american. Exporturile în prima jumătate a anului 2015 au scăzut cu 15,3%, importurile – cu 22,1%, iar nivelul investiţiilor – cu 20,6% în primul trimestru. În mod analog, remitenţele provenite de la cetăţenii Republicii Moldova care muncesc peste hotare au scăzut cu 23,7%. Remitenţele reprezintă un pilon al economiei moldoveneşti”, apreciază expertul.

Nemulţumirea socială tot mai crescută va fi, de asemenea, o provocare pentru guvern.

„Nemulţumirea este alimentată şi de decizia din 17 iulie luată de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a Moldovei de a creşte preţul gazului (cu 15,4%) şi preţul energiei electrice (cu 30-37%). La toate acestea se adaugă şi respingerea candidaturii de premier a Maiei Sandu. Sandu se bucură de o popularitate mare în societatea moldovenească. Ea este, mai presus de toate, cunoscută pentru succesele sale în implementarea reformei educaţiei şi pentru critica deschisă faţă de guvern. Candidatura sa pentru funcţia de prim-ministru a fost respinsă pentru că ea a cerut ca procurorul general şi preşedintele Băncii Naţionale a Moldovei să fie înlocuiţi”, aminteşte Calus.

Criza prezidenţială

Acordul de coaliţie conţine un paragraf care arată disponibilitatea de a organiza un referendum în această toamnă cu privire la schimbarea modalităţii în care este ales şeful statului. „În prezent, noua coaliţie nu dispune de majoritatea necesară în parlament (61 de voturi), pentru a alege preşepreşedintele Republicii Moldova, în martie 2016. Amendamentul propus conservă procedura de alegere, dar reduce numărul de voturi necesare pentru acest lucru. În prezent, este dificil să se prevadă rezultatele referendumului planificat”, concluzionează Kamil Calus.

Articol aparut pe site-ul Adevarul.md

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu