De mai bine de 3 săptămâni, în Republica Moldova, domnește o situație incertă ca urmare a demiterii Guvernului condus de Valeriu Streleț. Nu voi comenta motivele care au condus la această decizie, oarecum bizară, ținând cont de faptul că era vorba de o alianță politică. Totuși, clasa politică de la Chișinău pare că nu găsește înțelepciunea de a forma un guvern. Nu orice guvern, ci un guvern cu o orientare clară pro-europeană.

În pofida semnalelor primite de la Uniunea Europeană, de la diversele familii politice europene, liderii de la Chișinău continuă discuțiile interminabile legate de formarea noului guvern. Săptămânal, prin vocea diverșilor lideri de la Chișinău se anunță că ”până la sfârșitul săptămânii negocierile se vor fi terminat și noul guvern va fi anunțat”. Până atunci, Republica Moldova este într-un blocaj politic intern, într-un context internațional foarte încărcat. Politicienii par să se încăpățâneze să rămână în niște paradigme convenabile pentru ei, dar ucigătoare pentru cetățeni.

În condițiile de instabilitate politică coroborate cu dispariția miliardului, partenerii vestici privesc cu reticență atât clasa politică, cât mai ales intențiile de implementare ale prevederilor Acordului de Asociere. Mai mult, Pirkka Tapiola spunea recent că are impresia că nu s-a înţeles exact ce înseamnă un Acord de Asociere cu UE.

Atâta vreme cât nu există stabilitate politică, cât nu există un guvern numit și funcțional nici reformele (unele dintre ele aflate în foarte mare întârziere!) nu au cum să fie implementate. Pe cale de consecință, și finanțările sunt în standby.

Partenerii europeni, înțelegând riscurile geopolitice ale Republicii Moldova, au schimbat tonul discursului, culminând cu o videoconferință cu liderii politici de la Chișinău și transmițând un mesaj dur, dar corect de trezire și responsabilizare a clasei politice având drept cap-compas cetățeanul. Cetățean care, potrivit celei mai recente cercetări sociologice încet, dar sigur, își pierde încrederea în clasa politică pro-europeană și rămâne captiv în propaganda minuțios elaborată de laboratoarele Kremlinu-lui. În acest context politic complicat, formațiunile politice conduse de Igor Dodon, Renato Usatâi ar obține 35%. Dacă adăugăm și cele 7 procente ale lui Vladimir Voronin, va rezulta un tablou sumbru pentru populație. Din zona partidelor pro-europene, doar două ar reuși să intre în Parlament, respectiv Partidul Popular European (Iurie Leancă) care ar obține 12% și Platforma DA cotată cu 7%.

Scorurile obținute de PD, PDLM și PL (care nu ar atinge pragul electoral) demonstrează îngrijorarea partenerilor vestici cu privire la o schimbare de parcurs a Republicii Moldova. De la Vest către Est. Din păcate, numai liderii politici nu înțeleg această realitate sau se fac că nu o înțeleg.

Poate că mesajele Uniunii Europene ar trebui să dea de gândit clasei politice de la Chișinău. În fond, așa cum menționa Andi Cristea ” Chișinăul nu face decât să ne dezamăgească. Dar cetățenii merită ceva mai bun. Clasa politică din Republica Moldova a eșuat și suntem descurajați. Nevoile populației nu sunt luate în vedere, reformele nu sunt implementate. Republica Moldova are nevoie de o clasă politică capabilă să refacă încrederea cetățenilor. E ultima șansă pentru această coaliție, termenul limită a fost depășit (…). ”

Altfel, există riscul ca propaganda rusească și curentul apropiat de Kremlin pe fondul acestui climat de instabilitate (politică, economică și socială) să crească încet, dar sigur. Iar, la nivelul mentalului colectiv, tot încet, dar sigur, conceptele precum democrație, Uniune Europeană să fie definitiv demonetizate și duse de clasa politică în zona ridicolului. În final, cetățenii vor plăti factura clasei politice eșuate și incapabile de a pune deasupra orgoliilor interesul național și social.

 

 

Tags: ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu