Situația din Republica Moldova este la fel de incertă ca pe 29 octombrie, în pofida asigurărilor date de către liderii politici pro-europeni care, la acea vreme, spuneau că în maximum 2 săptămâni un nou guvern va fi instalat la Chișinău.

Au trecut cele două săptămâni și am asistat la negocieri interminabile, la acuze de lipsă de responsabilitate. Mai nou, președintele Republicii Moldova este captiv unui partid politic. Nu știu dacă este așa sau nu. Dar, știu, sigur, că toate discuțiile dintre liderii pro-europeni de la Chișinău și partenerii vestici au fost…simple discuții.

A fost o poveste frumoasă care să adoarmă nițel simțurile astfel încât planul să meargă mai departe.

Partidul Democrat a avansat numele lui Vladimir Plahotniuc drept primi-ministru, lansând, în același timp, în spațiul public, acuza potrivit căreia Președintele Republicii Moldova este nucleul de instabilitate al țării. Mai mult, ar exista posibilitatea unei suspendări. Altfel spus, dacă tot e haos, măcar să fie complet. Lucrurile sunt complicate, iar realitatea este în funcție de interesul de moment al interlocutorului.

Adevărul dramatic este că, potrivit celui mai recent sondaj de opinie publică, cetățenii Republicii Moldova și-au pierdut încrederea în clasa politică. Până la urmă, nu este un capăt de țară. Dar, și Uniunea Europeană pare să fie din ce în ce mai reticentă față de Republica Moldova. În final, ce facem cu cei 42% dintre ei care au o opțiune pro-rusă?

După cum decurg lucrurile, se prefigurează două scenarii.

Primul, președintele Republicii Moldova va accepta nominalizarea lui Vladimir Plahotniuc drept prim-ministru. Se va forma un guvern susținut de o largă majoritate parlamentară, inclusiv PCRM și, poate, PSRM. În acest caz, oare cum vor decurge discuțiile dintre noul premier și reprezentanții Parlamentului European? Care va fi gradul de încredere și cum va fi perceput la nivel european? Cum vor evolua eventualele implementări ale reformelor?

Al doilea scenariu, urmează alegeri anticipate. Pe baza ultimelor sondaje, partidele pro-ruse ar urma să câștige o majoritate confortabilă în Parlament. Această situație care ar pune sub semnul întrebării parcursul european… Cine ar avea de câștigat? Cetățenii? În mod cert, nu! Poate doar inițiatorii propagandei.

Cele două scenarii sunt la fel de dramatice, cu mențiunea că, în primul caz, departarea de parcursul european ar fi mai subtilă, împachetată într-un ambalaj frumos. În al doilea caz, mesajul ar fi mult mai direct. În ambele situații, pentru cetățeni este dureros. Păcat că, la nivelul clasei politice, nu primează interesul cetățenilor…

 

 

Tags: ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu