Entuziasmul occidental este scăzut în ceea ce privește posibilitatea aderării Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar acest aspect se reflectă şi la nivelul cooperării transfrontaliere europene cu aceste state, a precizat marţi profesorul universitar Iordan Bărbulescu, directorul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București, cu ocazia lansării studiului „Cooperarea transfrontalieră între România și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova. Oportunități și provocări în perioada 2014-2020”.

Deşi cooperarea transfrontalieră reprezintă o prioritate a Politicii Europene de Vecinătate, în condiţiile în care interesul statelor occidentale pentru spaţiul estic este relativ scăzut, dimensiunile ajutorului european pentru ţări precum Ucraina sau Republica Moldova sunt la rândul lor destul de mici.  Citând un recent studiu publicat în Germania, Bărbulescu a arătat că în 2015 ajutorul per capita dat de UE către Ucraina a fost de doar 3 euro, către Georgia de 7 euro, iar către Republica Moldova de 13 euro, demonstrând că dacă s-ar judeca strict sub aspect financiar, „apropierea de Uniunea Europeană nu pare prea motivantă”.

Lipsa de apetenţă a statelor occidentale pentru sprijinirea parcursului european al ţărilor Parteneriatului Estic este demonstrată clar de votul negativ dat acordului de asociere dintre UE și Ucraina de cetăţenii olandezi săptămâna trecută.

Chiar dacă liderii europeni de la cel mai înalt nivel, precum Jean-Claude Juncker, Angela Merkel sau François Hollande, au declarat că o să sprijine în continuare Ucraina, în opinia cercetătorului român, rezultatul referendumului din Olanda, va avea fără doar şi poate consecinţe serioase, în cel mai bun caz existând varianta „rediscutării acordului”.

Chiar şi în cazul Republicii Moldova, al cărui acord de asociere a fost ratificat de toate statele membre, procesul de aderare „va fi unul de lungă durată”, chiar şi dacă situaţia politică şi de securitate din spaţiul estic va fi una favorabilă. Bărbulescu a exemplificat cu demersurile de aderare ale României, care au durat mai bine de un deceniu, în condiţiile consensului politic de la Bucureşti privind integrarea europeană.

Institutul European din România și Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București au organizat marţi conferința de lansare a studiului „Cooperarea transfrontalieră între România și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova. Oportunități și provocări în perioada 2014-2020”, coordonat de profesorul Bărbulescu. Studiul a avut în vedere analiza cooperării transfrontaliere și a rolului jucat de actorii statali și non-statali în acest proces, precum și identificarea provocărilor și oportunităților prezente și viitoare în cooperarea transfrontalieră dintre România și Ucraina și România și Republica Moldova.

 

Tags: , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu