Administrarea migraţiei şi buna gestionare a frontierelor sunt esenţiale pentru ca liberalizarea vizelor să nu fie pusă în pericol… Pe termen mediu şi lung, păstrarea regimului liberalizat de vize pentru Moldova depinde de stabilitatea agendei europene la Chişinău, dar şi de supravieţuirea Zonei Schengen în contextul crizei refugiaţilor…

Doi ani în urmă, în data de 28 aprilie, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni a intrat în vigoare. În acest fel, Moldova a devenit prima ţară a Parteneriatului Estic în care posesorii de paşapoarte biometrice pot călători fără vize în Zona Schengen (90 de zile pe durata a 180 de zile). Astfel, moldovenii au obţinut posibilitatea de a călători mai uşor în ţările UE, cu excepţia Marii Britanii şi a Irlandei, economisind câte 35 EUR pentru fiecare viză Schengen anulată de către statele UE.

Circa 1,5 milioane de moldoveni deţin paşapoarte biometrice

În pofida semnificaţiei liberalizării vizelor pentru apropierea practică a Moldovei de UE, importanţa acestei realizări a fost pe larg subapreciată de către o bună parte a opiniei publice din ţară. Pentru unii cetăţeni eliminarea vizelor Schengen a fost fără rost. Or, aceştia deja deţin acte româneşti care îi transformă automat în cetăţeni europeni cu drepturi mai largi, inclusiv cel de a se angaja în câmpul muncii în Europa. Alţii nu s-au văzut în capacitate financiară pentru a putea beneficia de călătoriile fără vize în ţările UE, având în vedere costurile colaterale ce trebuie acoperite, care depăşesc considerabil salariul mediu pe ţară (sub 200 EUR lunar).

Cu toate acestea, aproape jumătate din populaţia Moldovei a intrat în posesia paşapoartelor biometrice. Conform datelor oficiale furnizate de către Î.S “Registru”, 1.437.264 milioane de paşapoarte biometrice au fost eliberate până în decembrie 2015. Evident, numărul moldovenilor care au testat cu adevărat călătoriile fără vize este cu mult mai mic. Astfel, în primul an de la ridicarea regimului de vize, circa 400 mii de cetăţeni au ajuns în UE folosind paşapoartele biometrice.

Liberalizarea vizelor în regiune

Anularea vizelor pentru moldoveni a produs un interes constant din partea Georgiei şi Ucrainei, care pe parcursul ultimilor doi ani au încercat să înveţe din experienţa Moldovei. În 2016, Comisia Europeană a recomandat ridicarea regimului de vize atât pentru Georgia, cât şi pentru Ucraina. Conform orarului european, vizele Schengen vor fi anulate iniţial pentru georgieni, înainte de alegerile parlamentare din Georgia, preconizate pentru octombrie curent. Ucraina urmează să atingă acelaşi obiectiv până la finele lui 2016.

În orice caz, ridicarea vizelor pentru Moldova nu este un proces final, ci doar o etapă într-un proces continuu ce depinde de felul  în care migraţia şi frontierele naţionale vor fi gestionate de către autorităţi. La fel, reintroducerea vizelor poate fi evitată dacă Moldova respectă fără abateri regulile jocului ce ţin de readmitere, dar şi de asigurarea respectării drepturilor omului, fortificată prin legislaţia anti-discriminare. Georgia şi Ucraina vor trebui să urmeze cerinţe identice. Pe termen mediu şi lung, nu trebuie scoase din calcul eventualele evoluţii negative ale Zonei Schengen, expusă unor presiuni enorme din cauza crizei refugiaţilor, complementată cu fluxul continuu de migranţi ilegali.

Avantaje şi riscuri

Liberalizarea vizelor a produs efecte pozitive vizibile în raport cu cetăţenii din regiunea transnistreană. Până în decembrie 2015, numărul paşapoartelor biometrice emise pentru cei din stânga Nistrului a depăşit cifra de 97 mii, ceea ce reprezintă circa a treia parte din populaţia regiunii, care potrivit datelor neoficiale este de aproape 300 mii. În mod indirect, liberalizarea vizelor cu UE contribuie la reconectarea benevolă a cetăţenilor din regiune cu autorităţile constituţionale de la Chişinău.

Riscurile majore legate de integritatea procesului de liberalizare a vizelor ţin de falsificarea paşapoartelor biometrice moldoveneşti de către grupări criminale, prin coruperea instanţelor de judecată, fie a angajaţilor responsabili pentru emiterea actelor. O serie de scheme care implică de asemenea şi cetăţeni ucraineni au fost deconspirate recent, dar numărul actelor false este mic. Totodată, nu există evidenţe despre cazuri în care paşapoarte biometrice moldoveneşti au fost obţinute de către ucraineni, ruşi etc. via regiunea transnistreană. Este însă cert faptul că asemenea scheme îşi vor pierde din actualitate îndată ce UE va liberaliza regimul de vize cu Ucraina.

În loc de concluzie…

Regimul fără vize reprezintă o realizare majoră în relaţia Moldovei cu UE, indiferent de faptul că aceasta a fost, la fel, favorizată de factori geopolitici. Multe eforturi sunt necesare în continuare pentru a menţine regimul fără vize în viaţă.

Administrarea migraţiei şi buna gestionare a frontierelor sunt esenţiale pentru ca liberalizarea vizelor să nu fie pusă în pericol. Deşi au loc în proporţii mici, corupţia şi alte infracţiuni legate de falsificarea paşapoartelor biometrice trezesc îngrijorări ce trebuie să fie abordate în mod serios de către autorităţi. În fine, pe termen mediu şi lung, păstrarea regimului liberalizat de vize pentru Moldova depinde de stabilitatea agendei europene la Chişinău, dar şi de supravieţuirea Zonei Schengen în contextul crizei refugiaţilor şi a fluxului de migranţi ilegali.

 

Articol apărut pe Info-Prim Neo

Sursa Foto: Info-Prim Neo

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu