Eurovision/ Cântecul despre suferinţele tătarilor crimeeni care a câştigat inimile europenilor

Interpreta ucraineană de origine tătară Jamala a câştigat ediţia din 2016 a concursului de muzică Eurovision cu cântecul „1944”, care se referă la deportările tătarilor crimeeni din ordinul lui Iosif Stalin în timpul celui de-al doilea război mondial. În special politicieni şi formatori de opinie din Rusia au contestat vehement melodia, considerând că ea ar dori să creeze de fapt o imagine deformată asupra situaţiei actualele a tătarilor din Crimeea.

Cântecul, a cărei melodie şi ale cărui versuri au fost compuse chiar de către interpretă, este inspirat în principal din experienţa străbunicii sale, care a fost deportată împreună cu cei cinci copii ai ei în Asia Centrală, în timp ce străbunicul Jamalei lupta pe front, fiind înrolat în Armata Roşie. Amintirile străbunicii ei au fost întotdeauna foarte puternice, dată fiind vârsta ei fragedă la momentul deportării şi faptul că unul dintre cei cinci copii a murit pe drumul spre Asia Centrală. Versurile interpretate de cor în limba tătară sunt inspirate direct din povestirile străbunicii despre evenimentele tragice din cel de-al doilea război mondial şi din cântecul popular al tătarilor crimeeni “Ey, güzel Kirim” („Hei, frumoasă Crimee”).

Deşi Jamala este unul dintre cei mai vocali contestatari ai anexării ruseşti a Crimeei, cântecul nu face referire directă la evenimente politice în derulare, potrivit comitetului de organizare al concursului Eurovision, ceea ce l-ar fi descalificat din competiţie, conform regulamentului. Decizia a nemulţumit mai mulţi factori de decizie din Rusia, un parlamentar de la Moscova declarând că „melodia capitalizează tragedia tătarilor pentru a impune spectatorilor europeni o imagine falsă asupra aşa-ziselor hărţuiri actuale împotriva tătarilor din Crimeea rusească”.

În 1944, peste 230.000 de tătari crimeeni au fost deportaţi de către conducerea URSS în Asia Centrală, ca urmare a cooperării lor cu armatele Axei. Zeci de mii de persoane au decedat în timpul exilului, ceea ce a determinat mai multe figuri proeminente din domeniul dreptului, istoriei şi politicii să catalogheze deportarea drept genocid.

„1944” – versuri

Original:
1
When strangers are coming…
They come to your house,
They kill you all
and say,
We’re not guilty
not guilty.

Where is your mind?
Humanity cries.
You think you are gods.
But everyone dies.
Don’t swallow my soul.
Our souls

Yaşlığıma toyalmadım
Men bu yerde yaşalmadım
Yaşlığıma toyalmadım
Men bu yerde yaşalmadım

2
We could build a future
Where people are free
to live and love.
The happiest time.

Where is your heart?
Humanity rise.
You think you are gods
But everyone dies.
Don’t swallow my soul.
Our souls.

Nu m-am bucurat de tinereţea mea,
Nu am putut trăi în aceste locuri.
Nu m-am bucurat de tinereţea mea,
Nu am putut trăi în aceste locuri.

Traducere:

1
Când străinii sosesc…
Vin în casele voastre,
Vă ucid pe toţi
şi spun,
Noi nu suntem vinovaţi,
Suntem nevinovaţi.

Unde vă sunt minţile?
Omenirea plânge.
Vă credeţi zei,
Dar fiecare moare.
Nu îmi înghiţiţi sufletul,
Sufletele noastre.

Yaşlığıma toyalmadım
Men bu yerde yaşalmadım
Yaşlığıma toyalmadım
Men bu yerde yaşalmadım

2
Am putea construi un viitor
Unde oamenii să fie liberu
Să trăiască şi să iubească.
Cele mai fericite timpuri.

Unde sunt inimile voastre?
Omenirea se ridică.
Vă credeţi zei,
Dar fiecare moare.
Nu îmi înghiţiţi sufletul,
Sufletele noastre.

Nu m-am bucurat de tinereţea mea,
Nu am putut trăi în aceste locuri.
Nu m-am bucurat de tinereţea mea,
Nu am putut trăi în aceste locuri.