Sancţiunile europene împotriva Rusiei

În urmă cu doi ani, liderii europeni, împreună cu Statele Unite ale Americii, au impus sancțiuni în sectorul financiar, energetic și de apărare împotriva Rusiei, ca urmare a intervenției rusești în Crimeea şi, mai apoi, în Donbass.

Deși sancțiunile au fost inițial introduse pentru un an, la 22 iulie 2015, Consiliul Uniunii Europene a mărit durata măsurilor cu șase luni. Se specifica de asemenea că durata menţinerii sancțiunilor este legată de modul în care Rusia va respecta punerea completă în aplicare a acordurilor de la Minsk. Condiţia nefiind respectată, în decembrie 2015, Consiliul a prelungit sancțiunile împotriva Rusiei până la 31 iulie 2016, dată la care urmează să se decidă ridicarea sau continuarea acestora.

 

Eurovision 2016

Săptămâna trecută, Ucraina a câștigat concursul Eurovision 2016 cu un cântec ale cărui versuri încărcate politic au provocat tensiuni cu țara vecină, Rusia. Interpreta şi compozitoarea tătară din Ucraina, Jamala, a fost desemnată câștigătoare pentru balada ,,1944ˮ, care evocă deportarea tătarilor din Crimeea de către Iosif Stalin și care a fost interpretată ca o critică a anexarii Crimeei în 2014. Atunci când i-a fost decernat premiul, Jamala a declarat că ea își dorește ,,pace și iubire pentru toată lumeaˮ, însă sunt mulţi cei care spun că declaraţia ei a fost făcută doar pentru a reconforta o parte din publicul nesatisfăcut de rezultatul final al concursului.

Numeroase voci din Rusia și-au arătat indignarea vizavi de victoria Ucrainei, cerând o anchetă pentru modul în care un cântec pe care îl consideră politizat a fost lăsat să fie înclus în concurs, având în vedere că regulile evenimentului interzic versuri de natură politică.

Până şi oamenii politici din Rusia au comentat negativ la adresa concursului. La scurt timp după eveniment, deputatul rus, Elena Drapeko, a afirmat că victoria Ucrainei se datorează propagandei purtate împotriva Rusiei la nivel internațional, care prezintă o imagine defavorabilă a țării, în care toți cetăţenii ruşi sunt răi, toți sportivii se dopează, iar avioanele ruse violează spațiul aerian al altor ţări.

O altă declarație, mai moderară vine și din partea lui Konstantin Kosaciov, şeful comisiei de afaceri externe din Camera Superioară a Parlamentului Rusiei, care a spus că votul Eurovision nu a reflectat calitatea performanțelor concurenților: ,,Muzica a pierdut, pentru că victoria în mod clar nu a mers la cel mai bun cântec, iar concursul a pierdut din cauza atitudinii politice ce a prevalat asupra concurenței loialeˮ.

Declaraţia face referire la faptul că participantul din partea Rusiei, Sergei Lazarev, a fost favorit la câştigarea competiţiei înaintea finalei de la Stockholm. Însă acesta s-a clasat doar pe locul trei, după Dami Im din Australia, chiar dacă a obținut cel mai mare punctaj din partea publicului, semn că europenii au apreciat cântecul lui.

De-a lungul timpului, au existat cântece considerate ,,prea politice ˮ, cum ar fi melodia Georgiei din 2009, cu trimitere la războiul din anul precedent, sau cea a Armeniei din 2015, ce se referea la genocidul din 1915, astfel încât se ridică întrebările: De ce i-a fost permis Ucrainei să participe cu acest cântec? Să fie oare votul juriilor de la Eurovision un semn că UE vrea să îi dea o lecție Rusiei? Sau poate un avertisment a ceea ce ar putea fi rezultatul întâlnirii Consiliului din iulie care va dezbate prelungirea sancţiunilor?

 

Eurovision şi conflictele politice din Europa

Cert este că votarea în concursul muzical Eurovision a fost întotdeauna supusă unor intrigi politice și diplomatice, iar evenimentele de anul acesta se petrec după ce anul trecut, favorită fusese tot Rusia. Atunci, Polina Gagarina, a pierdut în fața suedezului Måns Zermelöw, terminând pe locul al doilea.

Dacă ar fi să speculez, aș putea spune că Polina nu a ieșit câștigătoare din cauză că Europa nu voia un Eurovision găzduit de Rusia, în urma incidentelor ce avusesera loc cu doar un an în urmă în Ucraina și că anul acesta Europa nu a vrut decât să își facă şi mai clară poziția. În această cheie, rezultatul Eurovisionului ar putea fi interpretat şi ca primul eveniment dintr-o serie de acţiuni care vor culmina cu decizia de menţinere a sancţiunilor în luna iulie.

În orice caz, Rusia anunță că va boicota concursul de anul viitor. Mai în glumă sau mai în serios, chiar și purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe rus, Maria Zaharova, a scris pe pagina ei de Facebook că anul viitor melodia Rusiei ar trebui să fie despre președintele sirian Bashar al-Assad.

A ajuns oare concursul muzical Eurovision un pronostic ce reflectă relațiile politice din Europa? Mulți susțin că este așa de ani de zile, însă vom afla în iulie. Poate anul viitor, pentru a avea o șansă să câștige Eurovision, Republica Moldova ar trebui să vină cu un cântec despre 1812, Serbia despre 1999, iar Ungaria despre 1956.

 

Alina Alexandra Tilincă este stagiară a Europunkt din martie 2016.

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu