Piaţa digitală unică/ Se reglementează cote de filme europene pentru Netflix şi Amazon sau se dereglementează afişarea de publicitate?

Consiliul celor 28 de miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană încep să dezbată de marţi propunerile Comisiei pentru introducerea unor măsuri care să reglementeze piaţa difuzării pe internet de materiale audiovizuale, relatează LePoint. Deşi obiectivul declarat al reglementărilor vizează sprijinirea industriilor creative europene prin introducerea de noi obligaţii pentru giganţi americani precum Netflix, Amazon şi Apple, există prevederi controversate al căror rezultat ar putea fi inundarea postărilor cu publicitate.

După ce timp de aproape doi ani Franţa a depus eforturi susţinute în vederea introducerii unei legislaţii pe piaţa digitală unică menite să sprijine producţia culturală europeană, Comisia a înaintat Consiliului propunerea de revizuire a directivei privind serviciile de media audiovizuale astfel încât:

– chiar şi clipurile de scurtă durată de pe internet vor fi asimilate noţiunii de „program audiovideo”;

– platformele online de difuzare a programelor audiovideo vor fi obligate ca în distribuirea conţinutului să ţină seama de imperativele protejării minorilor şi luptei împotriva urii şi violenţei, deşi măsurile concrete în acest sens vor rămâne exclusiv la latitudinea platformelor de difuzare (coduri de conduită, bune practici etc.);

– orice serviciu de media audiovizuale care distribuie programe la cerere (precum Netflix) va fi obligat să aibă un conţinut de minimum 20% producţii europene (până acum acest coeficient era unul facultativ); fiecare stat membru va putea verifica dacă această cotă este respectată şi dacă producţiile respective se bucură de promovarea corectă pe site, doar în condiţiile în care platforma online este „stabilită pe teritoriul său”;

– indiferent dacă o platformă este stabilită sau nu pe teritoriul unui stat, acesta poate totuşi să o supună obligaţiilor fiscale în măsura în care ea se adresează publicului din respectiva ţară;

– pe de altă parte, se fac concesii însemnate operatorilor de publicitate, care vor putea să nu mai fie constrânşi de limita cantitativă de 20% în intervalul orar 23.00 – 07.00 şi vor beneficia şi de alte prevederi precum micşorarea duratei de difuziune fără întrerupere publicitară de la 30 la 20 de minute, liberalizarea publicităţii la produsele alcoolice ş.a.

Principala măsură pe care o scot în relief legislatorii europeni este aceea a introducerii cotei obligatorii de producţii europene de minimum 20% pentru toate serviciile de media audiovizuale la cerere. Cu toate acestea, datele furnizate de observatorul european al audiovizualului relevă că platformele online îndeplineau deja o asemenea condiţie, media ridicându-se la 27% pe platformele online. De asemenea, legislaţiile naţionale ale unor state membre deţineau prevederi care stabileau cota minimă de conţinut european şi la 60% din totalul conţinutului prezent pe catalogurile online.

Comentariu Europunkt: În aceste condiţii, revizuirea directivei pare să nu aibă rolul de a sprijini industriile creative europene, ci de a stabili baze legale pentru statele europene de a impozita platformele online de difuziune de conţinut audiovizual, indiferent dacă acestea au sau nu sedii pe teritoriul lor. În schimbul acceptării impunerilor fiscale, platformele vor beneficia de înlesniri în privinţa difuzării de publicitate. Este puţin probabil ca spectatorul european de rând să aibă ceva de câştigat în urma noilor prevederi legislative.