Până la finele anului 2016, Slovacia va deține președinția rotativă în cadrul UE sau mai exact spus în cadrul Consiliului Uniunii Europene, în care protagoniștii principali sunt guvernele naționale ale statelor UE. Eforturile președinției vor fi focusate pe patru obiective majore: 1) o economie europeană mai puternică; 2) modernizarea pieții unice; 3) o politică a migrației și a azilului sustenabilă; 4) o Europă mai activă pe plan internațional.

Influențată de o retorică anti-migrație, ca și alte țări din grupul Vișegrad, Bratislava va pleda pentru mai multă “flexibilitate” și mai puține „ordine birocratice” venite de la Bruxelles pe marginea crizei refugiaților. Totodată, autoritățile slovace au promis că vor contesta abordările UE pe tema refugiaților, în particular cea privind cotele de partajare și sancțiunile pentru neaplicarea lor. Cu toate acestea, Bratislava promite “o agendă pozitivă” și excluderea subiectelor ce pot încuraja noi fragmentări în interiorul UE.

E important de amintit că până la Slovacia președinția a fost în mâinile Olandei (ianuarie-iunie 2016). Președinția olandeză a fost marcată de cel puțin trei evenimente majore: referendumul negativ asupra Acordului de Asociere UE-Ucraina; momente critice în problema refugiaților; și, plebiscitul din Marea Britanie câștigat de forțele anti-UE. Cu excepția problemei refugiaților, unde fluxul de persoane a re-devenit controlabil, referendumurile din Olanda și cel din Marea Britanie sunt subiecte „dificile” care sunt moștenite de către Slovacia. Accentul major, deja exprimat de către președinția slovacă, va fi plasat pe Brexit, care cel mai degrabă va eclipsa președinția slovacă.

Obiectivele urmărite de președinția slovacă se intersectează pe multe dimensiuni cu interesele Moldovei. În acest sens, vorbim despre intențiile de a înviora economia europeană, revenirea la funcționarea Schengen-ului de înaintea crizei refugiaților, dar și despre sprijinirea Acordurilor de Asociere din țările Parteneriatului Estic.

Slovacia țintește obiective ambițioase şi importante

Slovacia nu anulează acțiunile începute de către predecesoarea sa, ci le continuă, ajustează, reînnoiește și completează cu anumite aspecte noi. După acest principiu funcționează toate președințiile UE. Altfel spus, agendele președințiilor sunt perfect compatibile, urmând logica cooperării multilaterale, fără de care UE nu ar putea funcționa adecvat.

În primele 6 luni ale lui 2016, Președinția Olandei a fost consumată puternic de criza migranților, aflată în topul agendei, urmată de inovațiile și crearea locurilor de muncă, consolidarea finanțelor și a zonei euro, și avansarea politicilor climatice, ambientale și energetice.

La fel ca și Olanda, Slovacia se va concentra pe dezvoltarea pieții unice și pe aprofundarea proiectelor de integrare economică și monetară. Adițional, Bratislava va dedica atenție securității energetice prin promovarea Uniunii Energetice a UE. Un aspect aparte va constitui sporirea coerenței între acțiunile UE pe plan extern, bazându-se pe noua Strategie Globală a UE, publicată la finele lui iunie 2016. Pe lângă sporirea transparenței în cadrul UE, principiu aplicat pe larg în timpul președinției olandeze, Slovacia s-a angajat să fie mai vizibilă pentru cetățenii europeni, livrând rezultate cât mai tangibile.

O Europă cu economie puternică. Președinția slovacă vede acest obiectiv drept prioritate majoră. Pentru a o atinge, se intenționează o concentrare și mai mare a investițiilor pe creșterea economică și pe convertirea acesteia în locuri de muncă. Un rol important este dedicat Fondului European pentru Investiții Strategice (de circa 315 miliarde EUR), Fondurilor Europene de Investiții Structurale, dar și investițiilor private. Aprofundarea și completarea procesului de constituire a Uniunii Economice și Monetare, planificat până în 2025, prin armonizarea politicilor fiscale și o convergență economică între țările UE din zona Euro. Mai mult ca atât, pentru a facilita accesul la noi resurse financiare pentru IMM-urile europene, Președinția slovacă va continua proiectul de unificare a piețelor de capital din UE.

Modernizarea pieții unice a UE. Se urmărește dezvoltarea continuă a Uniunii Energetice, care să ofere prețuri accesibile, livrări sigure și surse de energie sustenabile. Piața digitală unică se numără, la fel, în lista priorităților, cu ideea avansării serviciilor online pentru afaceri și cetățeni. Odată cu eliminarea barierelor în calea pieții digitale, libertatea mișcării datelor urmează să devină cea de-a cincea libertate de circulație (după cea a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului). Mai mult ca atât, vor fi întreprinse măsuri pentru o mai bună administrare a resurselor naturale și respectiv o creștere durabilă, prin transpunerea activităților economiei circulare.

Politici de migrație și azil sustenabile. Acest obiectiv prevede o Europă antrenată în administrarea sustenabilă a migrației și nu atât de excesiv în managementul crizelor migraționiste. Restabilirea Schengenului, lansarea Gărzii de Frontieră a UE, dar și aplicarea mai activă a principiului de “frontieră inteligentă (smart borders)”, constituie alte priorități ale Bratislavei. Pe lângă aceasta, cooperarea cu țările de tranzit și de origine a migranților și a refugiaților rămâne pe rol. Scopul este de a reduce fluxul de migranți, prin eliminarea cauzei migrației, și de a stabiliza situația din Balcanii de Vest. Președinția slovacă vrea să contribuie la dezbaterile legate de politica comună de azil care, potrivit Bratislavei, trebuie să fie asumată prin consens și respectiv neimpusă. Această abordare coincide cu poziția comună a țărilor Vișegrad, care se opun vehement introducerii unor obligații și sancțiuni pentru nepartajarea refugiaților.

O Europă activă pe plan extern. Bratislava intenționează să facă și un demers extern în timpul președinției sale, făcând primii pași în transpunerea Strategiei Globale a UE. Cea din urmă prevede un angajament global al UE și o unitate politică internă în vederea contribuirii la promovarea păcii și stabilității. Aceasta presupune o Europă focusată pe protejarea ordinii internaționale, unde standardele și normele internaționale sunt respectate, inclusiv pe dimensiunea drepturilor omului. Președinția slovacă planifică să contribuie la coordonarea mai bună a acțiunilor UE pe extern, conectându-le cu instrumente de securitate interne existente în UE. Stabilizarea vecinătății estice și sudice constituie un obiectiv evidențiat de Bratislava.

Moldova și eventualele efecte pozitive ale agendei slovace

Relansarea economică a Europei, consolidarea Uniunii Energetice a UE, dar și restabilirea funcționării normale a Schengen-ului, sunt doar câteva din obiectivele la care vrea să contribuie Bratislava până la finele lui 2017. Cu certitudine, acestea vor avea efecte benefice pentru toți partenerii comerciali ai UE, inclusiv pentru Moldova. Astfel, o creștere economică de cel puțin 1% în UE va stimula consumul intern, creând premise pentru mai multe importuri din Moldova sau pentru redresarea fluxului de remitențe dinspre UE.

În particular, avantajele Moldovei de la Președinția slovacă reies din interesul acesteia de a stabiliza vecinătatea estică. Cel mai degrabă, aceasta se referă la stabilizarea Ucrainei. Or, cu cât mai instabilă este Ucraina cu atât mai multe resurse politice, diplomatice și financiare aceasta le necesită din partea UE. În consecință, mai puține resurse sunt disponibile pentru celelalte țări din Parteneriatul Estic, inclusiv Moldova. Mai mult ca atât, stabilizarea Ucrainei va crea efecte benefice asupra integrării europene în tot Parteneriatul Estic, impulsionând la fel relațiile comerciale.

Mai concret, Bratislava se angajează să promoveze o Politică Europeană de Vecinătate mai efectivă, în care diferențierea joacă un rol central. În particular, țările semnatare ale Acordurilor de Asociere (Moldova, Georgia, Ucraina) vor beneficia de sprijin pentru realizarea reformelor. Acest aspect este definit foarte clar în programul de acțiuni al Președinției slovace.

Rusia undeva printre rânduri

Referințe explicite la Rusia nu au fost făcute, deși Președinția slovacă a trecut în revistă relațiile transatlantice, dialogului cu NATO, relația cu Turcia etc. Cu toate acestea, există câteva momente în care Rusia este vizată, dar indirect și mai degrabă dintr-o perspectivă negativă.

În primul rând, se vorbește implicit despre Rusia atunci când se insistă pe avansarea proiectului Uniunii Energetice. Astfel, cel din urmă trebuie să garanteze livrări sigure, sustenabile și la prețuri accesibile, printr-o interconectare energetică și mai puternică în interiorul UE. Aspecte care deranjează sectorul energetic rusesc.

Totodată, Rusia reapare în programul Președinției slovace atunci când se vorbește despre stabilizarea vecinătății estice. Or, se subînțelege că se are în vedere situația din Ucraina, care este destabilizată de Rusia din 2014 încoace. Pentru aceste acțiuni, cea din urmă este supusă unei serii de sancțiuni politice și economice din partea UE, recent prelungite până în toamnă 2016 și respectiv până în ianuarie 2017.

În loc de concluzii

Este cert faptul că agenda slovacă este extrem de ambițioasă, dar împreună cu instituțiile UE, Slovacia trebuie să producă rezultate cât mai vizibile pentru cetățenii europeni, tot mai ușor descurajați să creadă în proiectul european. Brexitul complică lucrurile pentru președinția slovacă. Or, defectele proiectului european vor fi și mai des semnalate de către forțele eurosceptice, care vor să replice scenariul britanic în cât mai multe capitale europene.

Printre problemele majore de care se va preocupa Președinția slovacă se numără și cele legate de Parteneriatul Estic. În particular, Bratislava este predispusă să acorde atenție susținerii țărilor semnatare ale Acordurilor de Asociere. Însă nimic nu va fi oferit nici Moldovei și nici celorlalte țări, atât timp cât temele pe acasă nu vor îndeplinite.

Autoritățile moldovene nu mai au nici timp și nici circumstanțe favorabile pentru a trișa în relația cu UE. Referendumul olandez contra Acordului de Asociere cu UE și amânarea neoficială a liberalizării vizelor pentru Georgia și Ucraina indică că deciziile politice din UE devin tot mai imprevizibile. Aceasta arată că “perioada romantică” în relația dintre UE și vecinătatea sa estică s-a terminat. Volumul eforturilor necesare pentru avansarea dialogului cu UE va trebui să crească considerabil. De acum încolo, Moldova, la fel ca și Georgia și Ucraina, va trebui să convingă nu doar instituțiile UE și guvernele naționale ale statelor UE, dar și opoziția (deseori eurosceptică) și cetățenii din țările UE. Pentru aceasta, Moldova va trebuie să implementeze fără rezerve prevederile Acordului de Asociere, care a intrat deplin în vigoare pe 1 iulie curent.

Articol apărut pe Info-Prim Neo

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu