Distanțarea capitalelor europene de centrul decizional de la Bruxelles, dar și discrepanțele de viziuni și acțiuni între membrii Uniunii Europene (migrație, azil), vizibile în perioada 2014-2015, reprezintă o realitate periculoasă pentru supraviețuirea proiectului european. Ideea lipsei unei unități în cadrul UE și a insuficienței spiritului european/comunitar (non-populist și non-naționalist) a fost punctul de pornire în adresarea privind Starea Uniunii Europene în 2016, comunicată de către Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jucker, pe 14 septembrie. Oficialul european a diagnosticat UE cu o criză existențială parțială și a chemat țările membre să contribuie, împreună cu Bruxelles-ul, la ieșirea din lanțul crizelor (șomaj, inechitate socială, datorii publice enorme, integrarea refugiaților, fragilizarea securității interne și externe).

Soluțiile pe care le evocă Juncker în adresarea sa privind Starea Uniunii conțin o componentă socială vizibilă, cum ar fi investițiile în tineri, intensificarea comunicării intra-europene sau echitatea socială. Dar, pe lângă aceasta, Juncker face un demers puternic în favoarea securizării frontierele externe ale UE, mobilizarea resurselor financiare pentru scopuri de apărare. E cert faptul că mesajul lui Juncker este unul critic față de forțele anti-europene populiste și destructive și autocritic, atunci când face o diagnostică obiectivă a situației dificile în care se află UE. Dar în niciun caz, acesta nu renunță la idei federaliste și de aprofundare a integrării europene, care figurează, deși într-o formă mai camuflată, în adresarea sa (propunerea creării funcției de Ministru de Externe al UE).

În paralel, indiferent de relația și atitudinea față de Bruxelles, chiar și cele mai eurosceptice țări europene au convenit la Bratislava asupra necesității identificării unor soluții comune, chiar și pe subiecte care stârnesc divizare. În acest sens, cele  „27 țări membre au stabilit foaia de parcurs de la Bratislava” (16 septembrie 2016), care cuprinde acțiuni centrate pe migrație și frontierele externe, securitate internă și externă, apărare, dar și pe dezvoltarea social-economică și tineret.

Unele din acțiunile prevăzute de către Bruxelles și liderii europeni vizează direct vecinătatea europeană, inclusiv Moldova. Aceste aspecte țin de costuri adiționale pentru cei care călătoresc în UE, dar și posibile investiții noi pentru a stimula creșterea economică în vecinătatea UE și respectiv a descuraja migrația iregulară.

Raportul de Stare a UE pentru 2016 – propunerile majore

Din lista propunerilor făcute de către Juncker o atenție specială  merită câteva. Este vorba despre ideea dublării duratei și a capacității financiare a Planului Investițional pentru Europa, de la 315 miliarde euro în 2015 la 630 miliarde în 2022. Circa 200 mii de întreprinderi mici și mijlocii deja au beneficiat de investiții în valoare de peste 100 miliarde euro. Dar, pentru ca acest stimulent economic să funcționeze și mai bine, este nevoie de implicarea statelor membre și o participare a investițiilor private. Or, UE nu are competențe de a substitui guvernele naționale în dirijarea politicilor economice, deși poate veni cu contribuții complementare.

O altă propunere interesantă este crearea Corpului European de Solidaritate până la finele lui 2016. Acesta urmează să atragă tineri europeni interesați în a face voluntariat pentru situații de criză, precum cea a refugiaților sau altele ce țin de calamități naturale (cutremurul recent din Italia). În viziunea lui Juncker, o asemenea inițiativă ar veni să consolideze solidaritatea la nivel european, sporind interacțiunea în rândul tinerilor europeni.

Interconectarea europenilor este alt domeniu pe care se axează Juncker atunci când propune conectarea tuturor orașelor și satelor la internet wifi gratuit (locurile publice de importanță majoră) până la finele lui 2020.

Printre alte propuneri importante se numără cea de a pune bazele, deja în 2016, a unui Fond European pentru Apărare. Acesta va fi dedicat intensificării cercetărilor din domeniul industriei militare europene. În același context, Juncker recunoaște că UE nu poate face față provocărilor generate de o „vecinătate tot mai periculoasă” bazându-se doar pe „puterea moale/discretă” (“soft power”). De aceea, acesta reiterează importanța existenței unei politici de apărare a UE, dar și a delegării unor competențe mai mari către Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini. Pentru a eficientiza diplomația europeană, Juncker invocă necesitatea poziției de Ministru de Externe a UE, iar pentru capacitarea în domeniul apărării – necesitatea formării unor capabilități militare comune europene, complementare la cele NATO. Adițional, câteva propuneri s-au referit la securizarea frontierelor UE prin lansarea noii Poliții de Frontieră și Gardă de Coastă a UE (decizie adoptată de Consiliul UE – 14 septembrie 2016) și acordarea unei asistențe urgente Bulgariei și altor țări de la frontiera externă a UE pentru a preveni influxul de migranți iregulari.

Foaia de parcurs de la Bratislava”

Întâlnirea informală de la Bratislava a liderilor țărilor UE, în contextul Președinției Slovace a UE și fără participarea Marii Britanii ca urmare a Brexit-ului, și a liderilor instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul European), s-a focusat pe problemele existențiale cu care se confruntă UE.

Tonul declarației semnate la Bratislava a fost echilibrat, deși în aceasta s-a strecurat o afirmație care trădează intenția țărilor eurosceptice (în particular, grupul Vîșegrad) de a redefini domenii naționale de competență la soluționarea anumitor probleme (migrație, refugiați). Cu toate acestea, deși nu în textul declarației, țările Vîșegrad au sugerat despre principiul „solidărității flexibile” care trebuie aplicat atunci când vine vorba despre politica migratorie a UE.

Totodată, Declarația de la Bratislava include o „foaie de parcurs” cu acțiuni separate în trei blocuri: (1) migrație și frontiere externe, (2) securitate internă și externă, (3) dezvoltare social-economică și tineret.

Prioritatea acordată migrației și securizării frontierelor externe denotă cât de stringent este acest subiect pentru majoritatea țărilor UE și a instituțiilor europene. Aceștia au stabilit obiective concrete care prevăd reducerea numărului migranților iregulari și prevenirea unui flux necontrolat de persoane similar celui din 2015. De asemenea, este cerută asigurarea controlului frontierelor externe și restabilirea circulației libere în cadrul Spațiului Schengen, încă perturbat de introducerea controalelor temporare în mai multe țări UE (Franța, Austria, Danemarca etc.). Pe partea legată de securitatea internă, „foaia de parcurs de la Bratislava” propune intensificarea relațiilor între serviciile secrete ale țărilor UE, interconectarea bazelor de date și verificarea datelor tuturor persoanelor care traversează frontierele UE (inclusiv a cetățenilor UE), dar și introducerea sistemul ETIAS pentru călătoriile în UE în cazul cetățenilor din țările terțe. În domeniul securității externe, acțiunile propuse urmăresc conlucrarea cu NATO și intensificarea cooperării la nivelul UE. Blocul economic al „foii de parcurs” cuprinde activități dedicate valorificării Fondului de Investiții al UE și îmbunătățirii situației economice a tinerilor.

Propunerile lui Juncker referitoare la vecinătate și efectele pentru Moldova

Vecinătatea europeană a fost vizată în discursul lui Juncker pe două dimensiuni majore. În primul rând, a fost propus un plan ambițios de investiții pentru Africa și vecinătate, cu o finanțare de aproape 44 miliarde de euro. Evident, odată disponibile cea mai mare parte a acestor resurse urmează să fie alocată țărilor de origine a refugiaților și migranților iregulari care vin în Europa (Africa de Nord și Subsahariană, Orientul Apropiat). În acest sens, Moldova ar putea beneficia foarte puțin sau chiar deloc din acest Plan de investiții pentru vecinătate. În pofida acestui fapt, Moldova rămâne a fi o țară de origine pentru mulți migranți moldoveni care se stabilesc în Italia, Irlanda, Germania, Spania etc. Însă încetinirea migrației, atât legale, cât și iregulare, din Moldova spre Europa, depinde de autoritățile moldovenești și capacitate lor de a valorifica la maximum Acordul de asociere și liberalizare a comerțului cu UE (DCFTA). Or, multe fonduri disponibile pentru Moldova sunt înghețate și neutilizate din cauza guvernării politice și economice proaste din țară.

Cel de-al doilea aspect relevant pentru țările din vecinătatea UE atins de Juncker ține de introducerea Sistemului european de informație și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) după modelul sistemului aplicat de SUA (ETSA). Sistemul dat se va aplică față de cetățenii din țările terțe scutiți de obligativitatea vizelor Schengen, care în cazul Moldovei se referă la posesorii pașapoartelor biometrice. În primul an de la liberalizarea vizelor (2014-2015), circa 400 mii de moldoveni au circulat în baza pașapoartelor biometrice. Prin urmare, introducerea sistemului ETIAS ar însemna costuri de 13 euro per persoană la o călătorie sau cel puțin 5 milioane euro anual (pentru 400 mii de persoane), ce urmează să fie achitate de către moldovenii cu pașapoarte biometrice ce vor călători în UE. Aceste aspecte trebuie clarificate cu partea europeană și comunicate în mod corespunzător populației, pentru a evita interpretări eronate vizavi de costurile aplicate de UE. Ignorarea acestui aspect va permite forțelor eurosceptice să exploateze informarea slabă a cetățenilor pentru a discredita regimul fără vize și în particular UE, dar și forțele pro-europene de la Chișinău.

În loc de concluzie

Uniunea Europeană se ajustează la noile realități de securitate și geopolitice pentru a supraviețui. Toate țările UE, inclusiv cele eurosceptice, vor să investească eforturi în consolidarea proiectului european. Evident, interesele față de priorități diferă de la un grup de țări la altul, dar în prezent majoritatea lor este focusată pe securizarea frontierelor externe și restricționarea politicilor migratorii, fortificarea securității interne și articularea unei politici de apărare comună. În acest context, vecinătatea este văzută ca o sursă de probleme, inclusiv cea estică, deși cele mai multe crize sunt legate de frontierele sudice.

Acțiunile întreprinse de actorii europeni țintesc bunăstarea și securitatea cetățenilor europeni, dar costurile pentru unele din aceste acțiuni vor fi suportate atât de către europeni, cât și de cetățenii din țările terțe conectați cu UE. În particular, aceasta se referă la sistemul european de informație și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), sub incidența căruia vor nimeri, cel mai degrabă, și moldovenii cu pașapoarte biometrice.

Autoritățile de la Chișinău trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a fi cu mâna pe pulsul Bruxelles-ului. Toate acțiunile inițiate de UE trebuie înțelese de către decidenții moldoveni și explicate într-un limbaj clar și sincer cetățenilor moldoveni. Ajustarea UE la noile realități are o semnificație majoră pentru parcursul european al țării, de aceea, semnalele europenilor trebuie să fie citite corect și la timp în Moldova. Chiar dacă perspectiva europeană pentru Moldova este îndepărtată, distanța acesteia nu trebuie să sporească și mai mult.

 

Articol apărut pe Info-Prim Neo

 

Tags: , , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu