Sondaj de opinie în rândul tinerilor gorjeni/ Toleranţă scăzută faţă de refugiaţii sirieni

Un sondaj de opinie efectuat preponderent în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani din Gorj relevă o toleranţă relativ scăzută a acestora faţă de refugiaţii sirieni şi asocierea lor în mentalul colectiv cu imagini ce subliniază diferenţele cultural-religioase şi violenţa mişcării acestora spre centrul Europei.

Sondajul a fost efectuat de un grup de tineri liceeni de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Motru, participanţi la concursul Euroscola 2016, care au urmărit îndeaproape principiile metodologice ale cercetărilor sociologice. Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion compus din 225 de persoane, preponderent dîn Târgu Jiu şi Motru, (dar şi din Timişoara şi Bucureşti), care au avut de răspuns la 7 întrebări.

Rezultatele studiului arată că în percepţia tinerilor, discriminarea este în continuare răspândită în Uniunea Europeană (aproape 90% din răspunsuri), grupurile cele mai predispuse spre a fi discriminate fiind romii, copii şi tinerii din familiile sărace, persoanele cu dizabilităţi şi refugiaţii. Răspunsul este interesant deoarece relevă, conform autorilor studiului „existența unui decalaj între nivelul de cunoștințe al respondenților cu privire la evenimentele interne, în raport cu evenimentele externe”, ceea ce generează transpunerea asupra întregii Uniuni Europene a problemelor cu care ei se confruntă în propria lor regiune.

Chiar dacă în percepţia tinerilor, principalele categorii discriminate sunt persoanele din grupuri defavorizate, stereotipurile legate de refugiaţi îi fac pe aceştia din urmă ţinte singure ale intoleranţei.

Astfel, tinerii ar accepta mai degrabă să lucreze alături de o femeie necăsătorită cu copii (166 de răspunsuri), de o persoană de altă religie (154) etc. decât alături de un refugiat sirian (74, numărul cel mai mic de răspunsuri alături de cel acordat pentru persoanele cu HIV/SIDA). De asemenea, tinerii sunt cel mai puţin îngrijoraţi faţă de soarta refugiaţilor sirieni şi a străinilor din România, cu mult mai puţin decât în cazul bătrânilor, şomerilor, persoanelor cu dizabilităţi etc.

Mai mult, tinerii asociază refugiaţii sirieni cu imagini care subliniază diferenţele culturale şi religioase, precum şi cu violenţa mişcării lor prin Europa (50,3%) şi mai puţin cu dimensiunea umanitară a problemei (12%) sau cu cea a armelor care ar pune în pericol securitatea cetăţenilor europeni (3,6%).

Respondenţii sunt în cea mai mare parte împotriva integrării refugiaţilor sirieni în România: 38,1%, faţă de 21,7% pentru. Un procent foarte ridicat de 40,3% au răspuns la întrebarea privind oportunitatea integrării că nu ştiu.

Un procent de asemenea foarte mare de 21,6% au răspuns că nu pot evalua nici răspunsul UE faţă de criza refugiaţilor. În general, acesta este considerat greşit sau total greşit (aprox. 45%, faţă de aprox. 31% care consideră că reacţia a fost bună sau foarte bună).

Rezultatele complete ale studiului sunt disponibile aici.