Numărătoarea inversă pentru desemnarea de către popor a viitorului președinte al Republicii Moldova a început. Alegerile prezidențiale par a fi apăsat butonul “On” asupra întregii societăți, impulsionând un segment al acesteia să fie mai puțin divizat ca înainte și să-și unească forțele pentru o cauză comună. Rezultatele turului I au pornit o amplă campanie de mobilizare la vot atât în satele și orașele din stânga Prutului, cât și în Diaspora din întreaga lume. E suficient să aruncăm o privire pe grupurile de Facebook „Adoptă un vot”, „Adoptă un odnoklassnic” (un votant pro-rus, pentru a-i argumenta și celălalt punct de vedere), inițiativa „Sună 5 rude” etc., ca să înțelegem cât de determinați sunt cetățenii să nu lase soarta statului în mâinile altcuiva și să se prezinte, pe 13 noiembrie, la vot. Unii vor străbate sute și mii de kilometri pentru a-și exercita acest drept (vă îndemn să intrați pe primul grup să vă convingeți singuri – mesajele sunt impresionante). Alții s-au ocupat de organizarea transportului sau au oferit cazare celor care au de parcurs drumuri lungi în ziua respectivă.

Cel mai bine este, să aflăm, însă, mai multe despre alegeri chiar de la votanți. Prin urmare, am contactat 5 tineri basarabeni (Cristina Țaranovici, Barcelona, Spania; Radu Marian, Edinburgh, Marea Britanie; Cristian Pașa, Londra, Marea Britanie; Cătălina Dumbrăveanu, Rotterdam, Olanda; Irina Borș, București, România) pentru a ne vorbi despre cumpenele și oportunitățile prin care trece Republica Moldova și cetățenii săi astăzi.

Țin să specific că aceste răspunsuri reprezintă strict punctul de vedere al tinerilor, nu și al organizațiilor, asociațiilor etc. din care unii dintre ei fac parte.

foto-sorenela

 1. Ce înseamnă alegerile acestea pentru voi? Sunt ele ca toate cele de până acum?

C.Ț.: Aceste alegeri reprezintă un firișor de speranță. Speranța că, totuși, în noi (cetățenii moldoveni), se va trezi acea dorință colectivă de a persevera și de a nu ne conforma prea ușor cu ce avem.

Cu siguranță, sunt diferite de toate alegerile de până acum. Spre deosebire de părinții noștri, noi, tinerii, ne alegem pentru pentru prima dată, în mod direct, președintele, iar unul din candidați se întâmplă să fie o persoană competentă pentru postul în cauză.

R.M.: Aceste alegeri sunt unice, pentru că-s primele din ultimii 20 de ani în care populația (nu parlamentul) decide cine va fi președinte și, în același timp, fiindcă, pentru prima dată, după mult timp, se votează PENTRU un candidat și nu CONTRA cuiva. Alegerile sunt esențiale, deoarece un șef de stat competent și integru ar putea pune suficientă presiune pe guvern și parlament în implementarea reformelor necesare pentru dezvoltarea țării.

C.P.: Alegerile prezidențiale din 2016 sunt diferite prin prisma faptului că oferă cetățenilor ocazia de a-și alege singuri președintele, pentru prima dată în ultimele două decenii. În esență, însă, ele nu se deosebesc de cele precedente, deoarece, în continuare, pun problema votării unui vector geopolitic.

C.D.: Fiecare alegeri – locale, parlamentare sau prezidențiale sunt la fel de importante, într-un stat democrat. Ce e diferit în cazul celor din 2016? Întâi de toate, am putut observa printre candidați o balanță gender mai echilibrată. Pe lista electorală finală am regăsit 4 femei, ceea ce demonstrează nu doar o implicare crescândă a femeilor în politică, ci și o evoluție a societății.

De asemenea, e pentru prima oară când profesionalismul, educația și bunul-simț demonstrate de una dintre candidate m-au convins că, de această dată, putem opta pentru un lider competent, ce i-ar putea reprezenta demn pe toți cei care votau anterior „răul cel mai mic”.

I.B. : Toate alegerile înseamnă o mobilizare socială și politică, de obicei. Cele de acum se deosebesc de restul prin faptul că, probabil, după 2009, e prima dată când se mai simte o mobilizare majoră și că există un candidat care a redat speranța, că mai avem o șansă de a alege o persoană cu adevărat capabilă și onestă, fără un istoric încețoșat de combinații ilegale.

Dar, de asemenea, mi se par cele mai mârșave, pentru că niciodată nu am văzut o campanie în care să se recurgă la atâta murdărie, instigare la ură și dezbinare față de opoziție, în frunte cu posturile TV cu acoperire națională și Biserica. Dar, undeva, cred că acest decalaj major între cele două candidaturi are menirea de a clarifica diferențele existente dintre un viitor președinte care se vrea a fi ajuns sus pe baza urii și dezbinării, sau, un viitor președinte care respectă Constituția și drepturile egale ale tuturor cetățenilor.

cristina-taranovici

Cristina Ţaranovici, Barcelona

  1. Observăm că unul dintre candidați și-a construit mesajul pe minciună și populism. În viziunea voastră, cum poate fi demontat un asemenea mesaj?

C.Ț.: Un pic de gândire critică, logică și informare din multiple surse ar rezolva problema. Pentru acest lucru, însă, fiecare cetățean ar trebuie să pornească analiza dintr-o poziție relativ neutră, lucru mai dificil de realizat.

R.M.: Practica de a răspândi minciuni și promisiuni populiste este falimentară pe termen lung – istoria ne-o arată. Domnul Dodon este, ori ignorant și dezinformat, ori complet lipsit de bun-simț. Cred că e vorba de ambele.

În fine, pentru a combate aceste fenomene, este important ca toți membrii societății, nu doar candidatul pro-european la președinție, să se implice activ pe rețelele sociale și în viața reală în dezmințirea unor astfel de minciuni, să ofere o viziune corectă asupra lucrurilor, dar și să promoveze mesaje de unitate și toleranță.

C.P.: Minciuna și populismul reprezintă tehnici clasice de manipulare în masă. Acestea sunt folosite atât în Republica Moldova, cât și în afară. Încurajez oamenii să-și lărgească orizontul surselor de informare și să gândească pragmatic. Cred că orice persoană care are dubii asupra veridicității mesajelor electorale trebuie să discute aceste aspecte în familie sau în cercul de prieteni. Cunoașterea colectivă poate face față dezinformării centralizate.

C.D.: Prin promovarea cât mai multor surse de informare. Prin dialog argumentat.  În termen, lung, prin încurajarea gândirii critice în sistemul educațional. Mă bucură mobilizarea demonstrată recent, în acest sens, pe rețele de socializare. E vital ca mesajele să ajungă, totuși, și la cei pentru care internetul nu e primul canal de informare. Când nu poți influența o armată media părtinitoare, ceea ce poți face e să comunici direct cu cât mai multe persoane, prezentându-le părerea ta. Demontarea unui mesaj construit strategic, pe baza clivajelor societale și a accesului limitat la informație necesită timp și efort, dar e posibil.

I.B.: E extrem de greu de demontat, pentru că repararea unui rău durează mai mult decât generarea acestuia, iar răul înflorește unde există frustrare, dezamăgiri și furie. Și unde lipsește educație și sprijin. Respectiv, cred că într-o zonă unde minciuna este mai bine primită decât adevărul, e mult de lucru și în aceste câteva zile nu se poate schimba esențial situația.

Pentru cei dezamăgiți și neîncrezători în orice candidat și politică, susținem, deja, diverse grupuri pe Odnoklassniki și Facebook menite să clarifice, într-un mod cât mai simplu, denigrările false aduse la adresa candidatei Maia Sandu și suntem mereu deschiși pentru discuții.

Nu-mi doresc să conving pe cineva, pentru că și eu sunt ezitantă față de multe, dar nu ezit să cred că Maia Sandu e, totuși, cea mai bună candidatură a acestor alegeri și, că e un pas spre curățirea guvernării instalate extrem de confortabil, de ceva timp. Nu consider că se vor schimba multe, date fiind atribuțiile președintelui. Ce știu, însă, este că ea va fi foarte incomodă actualei pânze de păianjen ce s-a extins peste tot, iar în această campanie folosește cele mai josnice instrumente pentru a ajunge la cârma țării, fiindcă luptând onest, ar pierde.

radu-marian

Radu Marian, Edinburgh

  1. Cei doi candidați reprezintă, în principiu, seturi de valori opuse – cele ale Estului și cele ale Vestului. Voi le-ați „trăit” pe ambele, într-o anumită măsură, spre deosebire de mulți dintre cei rămași în Republica Moldova și v-ați integrat în Vest. Ei au cunoscut mai degrabă ce înseamnă privirea insistentă a „fratelui mai mare” decât conceptul de comunitate, solidaritate, oportunități. 

Din experiența voastră dublă, cum le-ați explica celor care nu văd de ce ar renunța (sau nu sunt siguri) la ceva cu care s-au „deprins” în favoarea unui altceva, de care știu doar „din auzite” și, nu neapărat, din cele mai credibile surse? Ce au de câștigat sau … ce au de pierdut, dacă fac acest pas?

 C.Ț.: Ei nu trebuie să renunțe la nimic. Continui să fii tu, cu valorile tale, gândurile tale, religia ta, însă, în același timp, faci parte dintr-o comunitate unde există oameni care au alte valori, altă religie și alte gânduri. Iar la baza acestei comunități este respectul și toleranța, pentru o conviețuire pașnică și productivă.

Dacă înlături stereotipurile, intoleranța și îți deschizi un pic orizontul minții, începi să vezi un pic altfel lumea și ești mai liber în a fi tu însuți.

R.M.: Cred că toți oamenii trebuie să se uite înapoi în istorie și să studieze experiențele de succes ale altor țări, precum Canada, Australia și multe țări din Vest, care, odată devenite mai tolerante și deschise, au prosperat. Istoria ne arată că progresul vine prin deschidere, comunicare și cooperare între societăți, nu prin izolare, naționalism și extremism. Au de ales între stagnare și progres. Asta e în joc.

C.P.: Consider că se pune greșit problema alegerii între valorile din Est și cele din Vest. Republica Moldova este o țară în tranziție, atât economic, cât și social. Nu poți sări de la o extremă la alta fără a da naștere unor conflicte majore în cadrul populației. Cred că, în primul rând, trebuie să lucrăm la satisfacerea nevoilor existențiale ( trai decent, siguranță) până începem să insistăm asupra unor teme mai largi cum ar fi integrarea într-o uniune. Trebuie creat un mediu funcțional, atât la nivel de instituții, cât și la nivel de infrastructură. În timp, oamenii vor aprecia de la sine diferențele dintre cele 2 seturi de valori. Un sistem capitalist evoluat stimulează dezvoltarea principiilor sociale (de stânga) într-o manieră naturală. Atunci când venitul crește, oamenii încep să se gândească la caritate, comunitate și bunăstarea aproapelui. Acest exemplu îl vedem și în Marea Britanie, stat în care capitalismul se simte la el acasă.

C.D.: Prea mult s-a jonglat cu valorile „estice” și „vestice” în politica moldovenească. Indiferent de viziuni politice sau localizarea geografică, fiecare își dorește să aibă un nivel de trai decent, să fie respectat, să se simtă în siguranță, să se poată afirma și să se bucure de prezența celor dragi alături. Pentru ca aceste așteptări să fie realizate, e nevoie de politici efective și oameni competenți, la locul potrivit. Istoria a făcut ca, în Vest, aceste două aspecte să se îmbine mai eficient, generând un context favorabil pentru majoritatea populației. Ar fi bine să învățăm din această lecție. Cele impuse sau inspirate de la un „frate mai mare” nu s-au dovedit a aduce, până acum, rezultatele pe care ni le-am dori.

cristian-pasa

Cristian Paşa, Londra

I.B.: Ar fi greșit să spunem că Igor Dodon reprezintă valorile estice, poate mai curând niște valori pro-ruse, deși cred că și astfel voi fi ofensat o mare parte din poporul rus. De fapt, consider că sunt niște viziuni în favoarea politicii de guvernare a lui Putin. Și e o diferență între cele două. De asemenea, la fel ca și Trump, abuzează de valorile tradiționaliste religioase și de ignoranță pentru a da o nota negativă acțiunilor de toleranță și acceptare ca fiind distructive pentru tradițiile și religia poporului.

Din moment ce, aceste campanii electorale au loc pe două continente diferite, nu știu dacă valorile promovate sunt estice, dar, cu siguranță, dau dovadă de un conservatorism manipulativ. Maia Sandu, la rândul ei, e un candidat democratic, dar care și-a adaptat valorile unui început de democrație, dat fiind contextul puternic tradiționalist și religios în Moldova. Deci, își declară valorile democratice ajustate contextului național. Pentru unii aceasta e puțin, însă pentru alții este un început suficient de bun.

Eu mi-am integrat valorile democratice înainte să fi plecat din Moldova și nu am găsit în România un mediu vestic, neapărat, dar asta e o altă discuție. Înțeleg că oamenilor le este frică de necunoscut și, respectiv, de ceva ce nu înțeleg. Nu vreau ca cineva să-și schimbe valorile, atâta timp cât crezul individual nu se transformă în niște acțiuni discriminatorii față de drepturile celor din jur.

Din experiența proprie, o soluție ar fi să identificăm împreună de ce anume le este frică oamenilor, de exemplu – care este pericolul tolerării comunității LGBT ori a unor migranți de origine arabă (deși este un fals – a luat amploare, deoarece s-a bazat pe o frică colectivă existentă), etc.

Clarificând conținutul fricii individuale, dar și colective, am putea oferi răspunsurile care le lipsesc, pentru a înțelege că ce ceea ce credeau a fi un pericol, nu e atât de Bau-Bau, cât este respingerea și frica în care trăim. Cu toții câștigăm când suntem respectați, acceptați și apreciați așa cum suntem. Crește inima oricui să se simta bine și în siguranță la el în țară.  A ne susține reciproc și a nu ne judeca, poziționa superior sau inferior unul față de celălalt, plus multă empatie e calea spre evoluție, pe care, personal, o văd.

catalina-dumbraveanu

Cătălina Dumbrăveanu, Rotterdam

  1. Mulți dintre voi s-au implicat activ în campaniile recent inițiate pe rețelele de socializare, precum „Adoptă un vot”, pentru a mobiliza cetățenii moldoveni din toate colțurile lumii să se adune și să voteze pe 13 noiembrie. Așa cum ați făcut la începutul perioadei electorale, dar și mai intensiv în ultimele săptămâni pe rețelele de socializare, v-aș ruga să lansați un mesaj și aici, îndeosebi, pentru acei tineri care n-au decis, încă, de ce ar trebui să se prezinte la vot.

C.Ț.: La momentul actual, cetățenii Republicii Moldova nu dispun de opțiunea de a vota nici prin corespondență, nici prin intermediul votului electronic. Astfel, în ziua alegerilor, trebuie să ne deplasăm la cea mai apropiată secție de vot, spre a ne exercita acest drept.

Destul de mulți cetățeni, însă, locuiesc în orașe situate la o distanță considerabilă față de centrul de vot, ceea ce constituie o problemă. Pentru a încerca să soluționeze, într-o anumită măsură, inconvenientul dat, Anastasia Condruc a creat cu câteva zile în urmă grupul “Adoptă un vot”.  Acesta are scopul de a facilita contactul, pentru moldovenii din Diasporă, cu persoanele (în mare parte, compatrioți) ce i-ar putea ajuta fie cu transport sau cu găzduire în orașul secției de vot (ori în apropierea sa).

Am fost foarte plăcut impresionată de reacțiile oamenilor. În mai puțin de două zile eram, deja, peste 20 000 de persoane. Suntem 8 persoane care administrează fluxul de postări, 5 din Europa și 3 din America de Nord, iar vineri am avut prima noastră interacțiune video cu  membrii grupului, printr-un live pe Facebook. Această mobilizare a Diasporei a avut un efect pozitiv și asupra celor de acasă, astfel încât s-au constituit și alte grupuri, inițiative necesare.

Către final, vreau să menționez că mă bucură faptul că, pentru prima dată de când merg la vot, nu trebuie să aleg răul mai mic, căci, în premieră, avem o candidată care spune lucrurilor pe nume și care, cred, e capabilă să „miște” oamenii pentru a face primul pas spre schimbare.

Dacă vrei să povestești nepoților cum votul tău a făcut istorie, atunci… ieși la vot!

R.M.: Oameni din toată lumea au luptat și și-au sacrificat viața timp de sute de ani ca să obțină dreptul de vot și ar fi mare păcat, o desconsiderare a acestor eforturi, să nu ne folosim de oportunitatea de a influența viitorul țării noastre. Nu putem lăsa politicieni incompetenți și lipsiți de bun-simț să conducă țara noastră, să aibă în mâinile lor soarta a milioane de compatrioți, mai ales când avem, pentru prima dată, cred eu, o alternativă politică sănătoasă în față. Arătați respect față de democrație și mergeți la vot.

C.P.: Deși votul este un drept, aș încuraja moldovenii să îl vadă ca pe o obligație. Chiar și dacă nu o fac pentru ei, în cazul celor plecați, o pot face pentru cei rămași acasă. Indiferența individuală duce la dezvoltarea unei indiferențe sistemice. Nu poți critica un politician/președinte atât timp cât nici măcar nu ai făcut un mic efort civic.    

C.D.: Pentru că… de ce nu? Dezamăgirea, comoditatea sau lipsa de interes nu sunt justificabile.  Avem dreptul de a influența viitorul, prin votul pe care-l acordăm. Să nu oferim nimănui bucuria de a vedea că tinerii renunță benevol la acest drept!

I.B.: Votul reprezintă o responsabilitate socială, iar o responsabilitate cere informare și maturitate. Știu că e mult mai comod să nu îți asumi o asemenea răspundere. E chiar foarte comod, bine și fără pierderi de resurse energetice.

Dar, totodată, cred, că această guvernare exact asta își dorește –neimplicarea noastră în planurile lor, ca neîncrederea să ducă la renunțare și retragere. Dacă vrem schimbări, trebuie să ne asumăm împreună faptul că acesta este un proces extrem de lent, dar cu investiții mari pe termen lung.

Alegerea Maiei Sandu e doar un pas, un început, și să nu ne autoiluzionăm că se vor schimba prea multe, pentru că un singur om nu poate schimba totul, dacă fiecare din noi nu începe și el un proces de schimbare, căruia să îi fie consecvent. De-abia atunci, treptat, vom vedea rezultatele. Mergeți la vot și alegeți responsabil, atât față de voi, cât și față de întreaga țară, ce credeți că va fi mai bine.

irina-bors

Irina Borş, Bucureşti

Redactor: Sorenela Reniţă

 

 

 

 

 

 

Tags: , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu