Alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA a stârnit rumoare şi îngrijorare în Europa şi în România, din cauza declaraţiilor sale din campania electorală care promiteau o dezangajare militară americană faţă de securitatea europeană.

În ce măsură se vor concretiza direcţiile de politică externă enunţate de Trump şi ce vor face Europa şi România  în contextul noii administraţii de la Washington sunt subiecte pe care Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedintele Parlamentului European, fost ministru al apărării în Guvernul României, prezent vineri la Bucharest Security Conference, a acceptat să le dezvolte într-un interviu acordat Europunkt.

11-i-m-pascu

Europunkt: Care sunt principalele riscuri de securitate pentru Europa în prezent? Coincid ele cu riscurile de securitate cu care se confruntă România?

Ioan Mircea Paşcu: În principal, da, riscurile coincid. Sunt aceleaşi probleme mari, cum este situaţia din estul continentului, cu Ucraina. După aceea avem problemele din sud – refugiaţii, terorismul. Lucrurile care afectează Uniunea Europeană şi NATO sunt valabile şi pentru noi, cu precizarea că noi suntem în prima linie, aceasta este chestiunea pe care trebuie să o subliniem. Şi această conferinţă are ca menire conştientizarea faptului că aparţinem unui flanc şi că avem nişte lucruri în comun cu partenerii euroatlantici.

Se vehiculează foarte multe scenarii despre ce va face noul preşedinte al SUA, Donald Trump, în relaţia cu Europa. Credeţi că îşi va pune în aplicare promisiunile electorale de dezangajare de pe vechiul continent?

Nu ştiu. Deocamdată noi nu avem decât declaraţiile lui din campania electorală, care nu sunt prea încurajatoare. De acum încolo este important să vedem ce se va întâmpla.

Sunt doi factori care, după părerea mea, vor intra în această ecuaţie a politicii lui Trump.

Primul factor este cât de mult se va schimba Trump prin funcţia executivă propriu-zisă, comparativ cu libertatea de exprimare pe care a avut-o în campanie, care va fi impactul rigorilor postului asupra comportamentului său politic.

Al doilea factor ţine de ce echipă va avea, dacă va fi o echipă credibilă şi dacă va fi o echipă cu autoritate.

În mijlocul incertitudinii care planează asupra politicii externe americane, este lansată cu mult aplomb în Europa ideea unei armate comune europene…

Ideea este moartă. Federica Mogherini [n.red. –  Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate] a anunţat că nici nu poate fi vorba de o armată europeană. Colaborare mai mare, asta da, eforturi mai mari în anumite direcţii, da, dar nu poate fi vorba de o armată europeană.

Gândiţi-vă numai câte constituţii trebuie schimbate, practic fiecare ţară trebuie să îşi schimbe constituţia, pentru că nu are înscrise prevederi în acest sens. Măcar numai acest lucru şi el ne arată cât de departe suntem de o armată europeană.

Ce ar putea atunci să facă Europa în plan militar?

Colaborăm! Creştem colaborarea, creştem eforturile, sunt o serie întreagă de dezvoltări care se desfăşoară în momentul de faţă. În orice caz, va fi mult mai multă atenţie acordată apărării în Uniunea Europeană decât până acum, decât înainte de alegerea lui Donald Trump.

Ce rol ar trebui să aibă România în aceste eforturi europene?

Trebuie să ne valorificăm poziţia de a şaptea ţară din Uniunea Europeană, să valorificăm faptul că dispunem de forţe importante, cu experienţă. Însă, nu poţi să faci omletă, dacă nu spargi ouăle.

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu