Europunkt continuă seria opiniilor tinerilor din Republica Moldova cu privire la alegerile prezidenţiale printr-un interviu luat unei fete care abia anul trecut şi-a câştigat dreptul la vot.

Cum văd alegerile cei mai tineri dintre votanţii de peste Prut – cei cu vârste sub 25 de ani – încearcă să vă explice Letisia Cioaric, originară din Cantemir, Republica Moldova, studentă la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, membră a Organizaţiei Studenţilor Basarabeni din Bucureşti.

unnamed-1

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, te rog să identifici ce evoluție a înregistrat participarea tinerilor la ultimele scrutinuri electorale desfășurate în Republica Moldova. Totodată, care sunt factori care au influențat participarea tinerilor la aceste scrutinuri electorale?

La ultimele scrutinuri electorale desfășurate în Republica Moldova nu s-a observat o evoluție, ci mai degrabă o involuție. În primul tur al alegerilor prezidențiale, procentul tinerilor cu vârsta între 18 şi 25 de ani care au ieşit la vot a fost de 10,7 %, câtă vreme la alegerile parlamentare din 2014 procentul prezentării tinerilor la vot a fost de 35,73%, categoria fiind exprimată între 18 și 35 de ani. Din punctul meu de vedere, tinerii, în special cei din categoria 18 și 20 de ani, prezintă dezinteres faţă de mersul evenimentelor ce țin nu doar de politică, dar în general de societate și cultură.

Totodată se observă creşterea dezamăgirii tinerilor, pentru că de-a lungul timpului și de-a lungul alegerilor care au avut loc, fie că au fost parlamentare, locale sau prezidențiale, nu s-au confirmat programele cu care candidații au intrat în campaniile electorale. Statul se confruntă cu aceleași probleme: corupție, probleme în educație, probleme în economie.

De-a lungul timpului am asistat la jocurile politice ale mai multor personalități care au afirmat un anumit program politic, după care au renunțat la el, iar încrederea tinerilor a scăzut, transformându-se în dezinteres, în tristețe, în descurajare. Dovada stă în aceste alegeri prezidențiale și în această cifră de 10,7 %.

În același timp, cred că această rată mică de ieșire la vot a tinerilor se datorează și faptului că societatea, în general sau cei maturi, cei care ocupă poziții înalte în stat nu au grijă să transmită setul de valori cum trebuie. Prin urmare, tinerii sunt dezorientaţi, pierduți în spațiu și pun accent pe anumite particularități care sunt mai puțin importante. Spre exemplu, printre tineri se aud foarte des replicile „de ce să merg la vot?”, „nu mă interesează”, „cu ce o să schimbe votul meu?” sau „de ce l-aș vota pe respectivul sau pe x?”. Prin urmare, consider că politicienii şi cei care ocupă funcții înalte în educație și în cultură ar trebui să fie mai atenți la partea de promovare a valorilor printre tineri pentru că, deși toată lumea așteaptă marea schimbare a generației care vine, aceasta este total nepregătită. Deși noi suntem capabili să schimbăm lucrurile în mai bine, din cauza faptului că aceste seturi de valori nu sunt transmise corect, lucrurile nu o iau pe calea progresului, ci mai degrabă către un regres al societății.

Totodată se observă și o împărțire a tinerilor. De exemplu, sunt tineri care sunt mai puternici, care nu se lasă influențați, care încearcă cumva prin diferite activități să observe părțile proaste ale societății și să încerce prin cunoștințele lor să le schimbe, tineri mai pregătiți în domeniul educațional care încearcă să atragă o colaborare a celor din afară pentru un progres; și tineri care sunt mai puțin dezinteresați sau mai slabi din punct de vedere al perceperii problemelor societății, care trebuie ajutați. Acest set de valori este mai mult decât necesar pentru societate, pentru a o putea ajuta, pentru a stabili un echilibru și pentru a merge cu pași mici și concreți către un progres.

Factorii care au influențat participarea tinerilor la aceste scrutinuri sunt reprezentaţi, în primul rând, de corupția cu care se confruntă Republica Moldova, evidențiată mai ales de ultimele evenimente care au avut loc, precum furtul miliardului, care a stârnit numeroase proteste în piața Marii Adunări Naționale. Dar şi sistemul educațional are numeroase găuri, şi sistemul sanitar etc.

Care sunt principalele teme de campanie care au facilitat mobilizarea tinerilor la scrutinurile electorale desfășurate în Republica Moldova?

Principalele teme de campanie care au facilitat mobilizarea tinerilor la scrutinele electorale desfășurate în Republica Moldova au fost corupția, oligarhismul, pedepsirea celor care au adus statul moldovean în starea deplorabilă de astăzi. În general, mobilizarea tinerilor s-a văzut mai mult în diaspora, la studenții și elevii care se află la București sau în afara granițelor și mai puțin la studenții care se află acasă, din cauza mesajului care nu s-a transmis suficient de bine și asupra lor.

În ce măsură temele dezbătute în campania electorală privind alegerile prezidențiale din acest an au generat un interes ridicat din partea tinerilor în vederea exercitării dreptului de vot?

Nu pot să spun că interesul a fost mai ridicat. Rata participării mai mare la vot s-a observat aici, la București, în rândurile studenților și elevilor basarabeni, poate chiar în rândul celor care studiază în afară. Realizând o comparație cu studenții și elevii din București și cu cei de acasă, rata participării a fost mai mare aici la București decât a celor de acasă, pentru că noi sesizăm și percepem pericolul în care se află Republica Moldova acum, pentru că este un pas decisiv pentru Republica Moldova. Turul al doilea este o șansă pentru statul nostru, este o ultimă șansă pentru a continua parcursul european sau pentru a arunca la o parte tot ce s-a încercat în acești ani și tot ce s-a solidificat din punct de vedere al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

unnamed

Rămânând pe aceeași distincție între studenții basarabeni din București și cei din Republica Moldova, consideri că există o diferență a opțiunilor electorale ale acestora axându-ne asupra alegerilor prezidențiale din acest an?

Desigur că există o distincție între opțiunile electorale ale acestora, deși nu am putea spune în general că doar studenții de la București au o anumită opțiune electorală și restul studenților care se află în Republica Moldova au o altă anumită opțiune electorală. Dar, în principiu, opțiunea electorală a studenților și a elevilor e cea care se îndreaptă spre partea vestică, spre continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, spre libera afirmare, spre o democrație corectă, o democrație în care principiile și libertățile omului sunt respectate, spre un stat în care justiția își spune cuvântul, spre o educație de calitate care să le permită studenților să își dezvolte abilități acasă și pentru a investi capacitatea lor acasă, pentru a nu fi nevoiți să emigreze, să își arate potențialul în afară.

Care sunt factorii care determină acest set de principii diferite sau de perspective diferite între tinerii basarabeni din București și cei din Republica Moldova?

Cred că în primul rând este informarea, pentru că există o categorie a tinerilor care încearcă să se implice mai mult sau mai puțin în viaţa politică a societăţii. Ei sunt în principal cei informaţi.

În schimb, sunt tineri care se lasă dezinteresați de acest aspect datorită faptului că mesajul opiniei publice nu ajunge cum trebuie la ei. Aceasta este latura cea mai sensibilă a tinerilor.

Trebuie să acordăm o importanță deosebită acestui aspect pentru tinerii care trebuie să înțeleagă la un moment dat cât de importantă este opinia lor, cât de important este să se afirme, cât de important este să-şi exercite dreptul la vot. Până la urmă, de aceasta depinde dacă Republica Moldova va putea să-și continue parcursul european sau va ajunge mai îngenuncheată de cât a fost până acum.

În ce măsură o mobilizare a tinerilor în turul al doilea la alegeri prezidențiale poate influența viitorul Republicii Moldova?

Influența tinerilor în acest tur este colosală, de maximă importanță. Este ultima noastră șansă să arătăm că de-a lungul timpului acest set de valori, indiferent dacă la unii au ajuns mai puțin, este prezent.

Prin urmare noi, cei care ne aflăm aici, am încercat să promovăm importanța votului prin intermediul canalelor mass media sau prin intermediul canalelor virtuale. De exemplu, Centrul pentru integrare și dezvoltare Prut în parteneriat cu anumite asociații și ONG-uri basarabene care se află în România – printre care se află și organizația studenților basarabeni din București din care fac parte – desfășoară pe internet o campanie simbolică care se numește “Votează pentru Basarabia!”. Acestă campanie are drept scop confirmarea prezenței studenților și elevilor la vot, dar și a face un apel către ceilalți care în turul întâi au rămas acasă pentru că “opinia lor nu contează”. De fapt, opinia noastră, a tuturor, contează și e important să ne mobilizăm cât mai eficient pentru a ieși dublu la vot faţă de turul întâi și pentru a oferi încă o șansă Republici Moldova de a merge pe acest drum, deși uneori anevoios, la alăturarea familiei europene.

 Cum s-au raportat cei doi candidați rămași în cursa electorală în vederea mobilizării acestui electorat din partea tinerilor, atât cei din București, cât și cei din Republica Moldova?

Din punctul meu de vedre, candidatul de dreapta și-a manifestat un interes mai ridicat faţă de tineri, pentru că și partidul din care face parte este în mare parte întemeiat de tineri. Totodată, mesajul pe care îl transmite candidatul de dreapta vizează în mare parte problemele și necesitățile tinerilor, pe când candidatul de stânga nu pot să spun că și-a manifestat un interes oarecare asupra nevoilor și necesităților sau asupra opiniilor tinerilor.

S-a observat din contră o dezinformare și o acoperire a acțiunilor pe care le-a edificat anterior.

Ai votat în primul tur?

Da, am votat în primul tur și am vorbit cu toți prietenii, cu toate cunoștințele mele de la București și de acasă să meargă la vot în al doilea, să fie mai activi și să încercăm să mobilizăm. Prin mesajele mele pe care le tot postez în mediul virtual încerc să trezesc un pic conștiința colegilor mei și să îi fac câtuși de puțin să înțeleagă că opțiunea lor e foarte importantă pentru Republica Moldova. În special, noi, generația tânără, suntem responsabili pentru ce se întâmplă acasă și mai ales acum suntem responsabili pentru ce o să se întâmple în Republica Moldova în următorii ani.

În continuare, te rog să îmi spui dacă împreună cu prietenii tăi ați întâmpinat dificultăți în privința exercitării dreptului de vot în primul tur?

În special în diaspora au fost dificultăți prin faptul că Ministrul Transporturilor și Guvernul din România au emis în primul tur o hotărâre prin care se estima că tinerii din alte orașe vor avea bilet gratuit la CFR pentru a se deplasa la vot. În ziua alegerilor tinerii s-au confruntat cu această problemă pentru că stăteau și așteptau la casele de bilete să primească acest bilet pentru deplasarea la secțiile de vot și nu l-au primit pentru că de fapt această hotărâre nu a fost aprobată.

O problemă a neparticipării tinerilor de aici la vot s-a datorat din cauza nesesizării sau netratării serioase a Ministerului Transporturilor și a Guvernului faţă de această problemă

Dacă această problemă ar fi fost reglementată din primul tur, consider că rezultatul ar fi fost altul sau ar fi fost influențat de acest aspect.

Credeți că această problemă se poate repeta în tur al doilea?

Din informațiile pe care le dețin acum, această problemă a fost rezolvată deoarece a fost emisă o hotărâre de către Ministerul Transporturilor și de către Guvern, prin care tinerii au gratuitate la CFR în perioada alegerilor.

Aceștia vor dispune de bilete dus și întors pentru a se deplasa la secțiile de votare, iar pentru procurarea acestui bilet vor fi nevoiți să prezinte la casieriile CFR actul de identitate, ceea ce mă încurajează să cred că rata de participare a tinerilor va fi cu mult mai mare decât cea din turul întâi al alegerilor prezidenţiale.

 

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu