Studiu condus de Daniel Dăianu/ România nu este pregătită pentru aderarea la zona euro, este nevoie de un program de dezvoltare durabilă

România nu este pregătită la momentul actual pentru aderarea la zona euro, se arată într-un studiu coordonat de academicianul Daniel Dăianu. Dezbaterea pe această temă nu ar trebui să fie centrată pe întrebările dacă şi când se va produce aderarea, ci în ce condiţii. Studiul subliniază că accederea la zona euro trebuie să fie încununarea unui program pragmatic de dezvoltare economică şi socială a României şi mai puţin un obiectiv în sine.

„Există două precondiţii mari pentru aderarea la zona euro: realizarea unui grad, a unei mase critice de convergenţă reală şi îndeplinirea unor condiţii de ordin structural – aceasta este concluzia de bază – şi mai este nevoie ca, la momentul aderării, zona euro să îşi fi reformat mecanismele sale de bază”, a precizat Dăianu la evenimentul de lansare a studiului „România şi aderarea la zona euro: întrebarea este ÎN CE CONDIŢII!”, care a avut loc miercuri la sediul din Bucureşti al Băncii Naţionale a României.

Coordonatorul studiului a arătat că deşi convergenţa nominală pentru aderarea la zona euro, în termeni de inflaţie, deficit bugetar şi datorie publică, este atinsă, în schimb convergenţa reală şi structura economiei româneşti sunt încă departe de a îndreptăţi pasul către preluarea monedei unice europene.

Astfel, şi numai dacă se preia ca indicator parametrul PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, situat în prezent la 57% din media zonei euro, în condiţii de creştere economică sustenabilă de 5% pe an, acesta se va situa la un nivel acceptabil pentru aderare (calculat de cercetători la 75% din media zonei euro) de-abia în 2024.

Acesta este însă doar „nivelul minimum de convergenţă reală care să asigure beneficii nete de pe urma intrării în zona euro”, potrivit Aurei Socol, profesor universitar la Academia de Studii Economice, membru al colectivului de cercetare.

În realitate însă, decalajele de dezvoltare între performerii zonei euro, precum Germania, şi România sunt atât de pronunţate, încât este nevoie mai înainte de o restructurare şi o reformare a economiei româneşti, plecând de la principiul competitivităţii, „factorul esenţial de realizare a convergenţei reale”.

„De ce ar fi mai mobilizatoare pentru cetăţeni aderarea la zona euro decât un program de dezvoltare care să însemne autostrăzi şi drumuri, dezvoltarea infrastructurii în general, mai multe resurse pentru educaţie şi sănătate? Adică ceea ce trebuie să îşi propună o strategie de dezvoltare, un proiect de ţară”, se arată în sinteza studiului.

Pe lângă problemele economiei româneşti, studiul arată că aderarea la zona euro trebuie gândită şi în funcţie de problemele zonei euro, expuse pe larg în Raportul celor 5 Preşedinţi din 2015, document oficial al UE unde „se vorbeşte, în mod clar şi direct, despre vicii majore ale construcţiei unitare monetare”, conform aceleiaşi sinteze. Fără o reformare a construcţiei uniunii monetare europene, aderarea României la zona euro stă de asemenea sub semnul întrebării.

Astfel, chiar şi în condiţiile în care aderarea ar reprezenta un important avantaj politic şi geopolitic pentru România, prin apropierea de nucleul dur al statelor europene, precondiţiile economice ar trebui totuşi să reprezinte un important factor în luarea deciziei de adoptare a monedei unice.

„Proiectul euro are o dimensiune politică şi geopolitică extrem de pronunţată. Este un proiect politic. Au fost ţări care nu îndeplineau condiţiile de convergenţă şi au fost acceptate în zona euro … Geopolitica poate grăbi aderarea, dar chiar şi aşa stând lucrurile, nu poţi să ignori analiza economică”, a arătat Dăianu în cadrul conferinţei.

„Studiul este un bun punct de plecare în ceea ce priveşte dezbaterea naţională” cu privire la adoptarea monedei unice europene de către România, a precizat Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, cu atât mai mult cu cât există obiectivul ca până în aprilie 2017 să fie adoptat calendarul de măsuri şi planul de convergenţă pentru aderarea la zone euro.”

În opinia lui Dan Armeanu, profesor universitar la Academia de Studii Economice, „un punct calitativ al acestui studiu … este faptul că demitizează ideea aderării rapide, pe baze ştiinţifice şi pe baze economice.”

Studiul, care îi mai are ca autori pe Ella Kallai, economist şef Alpha Bank România şi Gabriela Mihailovici, consultant strategie BNR, face parte din Seria de Strategie şi Politici SPOS 2016 a Institutului European din România, va fi făcut disponibil pe site-ul acestuia. În prezent puteţi accesa sinteza şi prezentarea studiului aici.