În ultimii ani, mediul internaţional de securitate s-a schimbat într-un ritm accelerat, iar Uniunea Europeană este nevoită să se adapteze rapid noilor provocări. Strategia Globală a UE în domeniul apărării şi securităţii este răspunsul pe care Uniunea îl oferă evoluţiilor recente de securitate.

Care este esenţa Strategiei şi cum se poziţionează România faţă de noile obiective de apărare şi de securitate ale Uniunii puteţi afla din interviul pe care Mihnea Motoc, ministrul Apărării Naţionale, l-a acordat pentru Europunkt lui Vladimir Adrian Costea.


 

aspect-din-timpul-reuniunii-informale-de-la-bratislava-29-septembrie

Ministrul Apărării Naţionale din România, Mihnea Motoc, şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, cu ocazia reuniunii informale de la Bratislava, 29 septembrie 2016. Foto: MApN


 

Vladimir Adrian Costea: Care sunt principalele rezultate ale negocierilor purtate la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniştrilor apărării şi ale Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare. În ce măsură s-a ajuns la un consens asupra problemelor dezbătute?

Mihnea Motoc: Consiliul Afaceri Externe din 14-15 noiembrie a dat undă verde procesului de implementare a Strategiei Globale a UE în domeniul apărării şi securităţii si a stabilit direcţiile generale de acţiune pentru dezvoltarea PSAC.

Într-o abordare cuprinzătoare, în strâns parteneriat cu NATO, miniştrii de externe şi ai apărării din statele membre UE au adoptat Concluzii, prin intermediul cărora s-a stabilit nivelul de ambiţie (LoA) al UE pe scena globală de securitate şi au fost evidenţiate acţiuni prioritare concrete.

Astfel, noul nivel de ambiţie este construit în jurul a trei piloni importanţi – capacitatea de răspuns la situaţii de criză şi conflict; întărirea capacităţii de rezilienţă a partenerilor; protejarea Uniunii şi a cetăţenilor săi. Totodată, a fost stabilit spectrul de misiuni posibile, atât civile, cât şi militare, pe care Uniunea le va putea planifica şi executa.

Principalele propuneri de acţiuni concrete pentru îndeplinirea LoA se referă la explorarea potenţialului unei colaborări aprofundate în cadrul Cooperării Permanente Structurate, dezvoltarea capabilităţilor militare, adaptarea structurilor de management al crizelor existente la nivelul Serviciului European de Acţiune Externă. Printre acţiunile propuse se numără şi instituirea unui proces de revizuire coordonată anuală a apărării, cu scopul de a crea o modalitate mai structurată de dezvoltare a capabilităţilor militare.

Reuniunea Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare (EDA) s-a concentrat asupra bugetului pentru anul 2017, cadrului de planificare a activităţilor pe următorii trei ani (2017-2019), precum şi asupra implementării sarcinilor de bază şi activităţilor viitoare ale Agenţiei. Miniştrii apărării au aprobat bugetul agenţiei în valoare de 31 mil. euro, acesta reflectând aşteptările crescânde din partea statelor membre, precum şi sarcinile suplimentare care îi revin acesteia în contextul implementării noii Strategii Globale. De asemenea, miniştrii apărării au agreat revizuirea Planului de dezvoltare a capabilităţilor şi prezentarea unui set nou de priorităţi în domeniul capabilităţilor în primăvara 2018.

În ce măsură planul de punere în aplicare în materie de securitate şi apărare din cadrul strategiei globale a UE va contribui la facilitarea cooperării UE – NATO?

Aşa cum a precizat Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate a UE, Federica Mogherini, Planul de implementare a Strategiei Globale pe dimensiunea de securitate şi apărare este parte a unui pachet cuprinzător, ce include viitorul Plan de Acţiune al Comisiei în domeniul apărării şi Declaraţia Comună UE – NATO de la Varşovia. Asigurarea coerenţei în elaborarea celor trei documente se va translata în implementarea eficientă a acestora şi obţinerea rezultatelor concrete, inclusiv pe palierul relaţiei UE cu NATO.

În acest context, la momentul actual se efectuează demersuri pentru identificarea unor opţiuni de îmbunătăţire a cooperării între cele două organizaţii, obiectivul pe termen scurt vizând elaborarea unui set de propuneri comune, care să fie adoptate separat de NATO şi de UE în luna decembrie a.c. La baza acestora se află principiul evitării dublării eforturilor celor două organizaţii, asumat de toate statele membre UE / Aliate.

 

Care este poziţia României cu privire la planul de punere în aplicare în materie de securitate şi apărare din cadrul Strategiei globale a UE?

România sprijină, la nivel politic şi operaţional, demersul ambiţios al Uniunii Europene de consolidare a rolului său de actor global pe scena internaţională de securitate. În acest sens, suntem pregătiţi să ne angajăm într-o manieră realistă şi pragmatică în operaţionalizarea priorităţilor pentru apărare identificate în Strategia Globală.

În cadrul dezbaterilor recente am evidenţiat importanţa esenţială ca implementarea Planului să se realizeze în strânsă coordonare cu statele membre, în vederea optimizării acţiunii externe a UE şi a consolidării profilului strategic al Uniunii ca furnizor de securitate la nivel global. Totodată, apreciem ca imperios necesar ca în aceste demersuri să fie asigurată complementaritatea cu NATO, în abordarea sinergică a provocărilor actualului mediu geopolitic şi geostrategic.

În privinţa industriei europene de apărare, România susţine implementarea unor măsuri pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii din toate statele membre. Susţinem, de asemenea, importanţa identificării unor instrumente care să faciliteze accesul acestora pe piaţa europeană a echipamentelor militare, contribuind astfel la consolidarea bazei tehnologice şi industriale europene într-o manieră echilibrată şi la asigurarea unui mediu concurenţial echitabil.

Care este contribuţia României în raport cu Strategia globală a UE?

Strategia Globală este un document cuprinzător, ce conţine aspecte de politică externă şi abordează într-o manieră integrată securitatea internă şi externă a Uniunii. Pe palierul securităţii şi apărării, Strategia prezentată de Înaltul Reprezentant al Uniunii la Consiliul European din iunie 2016 reprezintă o expresie a  angajamentului statelor membre de a contribui la securitatea europeană, concomitent cu reafirmarea solidităţii legăturii transatlantice.

Documentele de reflecţie promovate de România pe parcursul proceselor de elaborare a Strategiei Globale a UE şi a Planului de Implementare pe dimensiunea de securitate şi apărare au fost fundamentate pe abordarea realistă şi pragmatică a provocărilor actuale la adresa securităţii Uniunii şi cetăţenilor săi.

Printre priorităţile promovate de România pentru a fi reflectate în cadrul Strategiei Globale, se numără: abordarea echilibrată şi coerentă a vecinătăţilor estice şi sudice ale Uniunii Europene; dezvoltarea unei relaţii privilegiate UE – NATO în domeniul managementului crizelor şi al dezvoltării capabilităţilor. Astfel, am susţinut o abordare coordonată cu NATO, centrată pe implementarea Declaraţiei comune UE – NATO de la Varşovia, apreciind că aceasta va da un nou impuls parteneriatului strategic dintre cele două organizaţii. Coordonarea şi complementaritatea sunt absolut necesare pentru evitarea dublării eforturilor. De asemenea, am pledat pentru identificarea modalităţilor practice de asumare la nivelul UE a angajamentului de alocare a 2% PIB investiţiilor pentru apărare, din care 20% pentru achiziţii, similar cu cel de la NATO.

Pe palierul industriei de apărare, am susţinut că viitoarea Acţiune Pregătitoare în domeniul cercetării pentru apărare, precum şi Planul de acţiune în domeniul apărării ale Comisiei Europene trebuie să ofere un sprijin real întreprinderilor mici şi mijlocii şi start-up-urilor din toate statele membre.

 

Tags: , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu