„Imigraţia, ca sursă a ofertei de muncă, nu joacă un rol important în România” este doar una dintre constatările studiului „Impactul migraţiei asupra pieţei muncii la nivel european. Cum răspunde România noilor provocări”, care au fost prezentate şi dezbătute joi la Institutul European din România, într-un eveniment cu o largă participare din rândul autorităţilor statului, mediului academic şi societăţii civile. Dezbaterea, centrată pe problema imigraţiei extracomunitare în România şi Europa, a atins o paletă largă de teme de mare interes pentru societatea românească, printre care s-au numărat dinamica pieţei muncii şi criza demografică din România.

„România este mai degrabă reactivă la problemele imigraţiei, iar această reactivitate poate fi explicată în mod obiectiv prin faptul că noi nu ne-am confruntat până acum cu probleme legate de imigraţie”, a arătat coordonatorul studiului, Rodica Milena Zaharia, profesor universitar la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti.

„România nu suferă neapărat ca urmare a lipsei forţei de muncă. Lipsa de forţă de muncă începe să se vadă doar pe anumite dimensiuni, dar ar putea fi acoperită cu forţă de muncă autohtonă”, a punctat cercetătoarea, care a arătat că pentru aceasta este nevoie însă de programe guvernamentale articulate.

Pe de altă parte, Zaharia a atras atenţia asupra necesităţii societăţii şi statului român de a găsi răspunsuri concrete la întrebarea „Cum reuşim să atragem imigranţi înalt calificaţi?”, mai ales în condiţiile în care legislaţia românească este încă mult prea greoaie pentru cei ce vor să se stabilească şi să muncească la noi, iar salariile scăzute nu sunt atractive.

„Piaţa românească este neatractivă pentru români şi pentru imigranţi pentru că salariile sunt foarte mici”, a subliniat coordonatorul cercetării.

Studiul subliniază că problemele de corelare a imigraţiei din afara UE cu nevoile de pe piaţa muncii, în condiţii de criză demografică, descriu o situaţie generală cu care se confruntă Europa de Est, dar şi state vest-europene, precum Germania. În România, problemele sunt agravate de plecarea masivă a cetăţenilor în Occident, ca urmare a condiţiilor mai bune de trai de acolo, comparativ cu cele din ţară.

Autorii studiului propun o serie largă de politici publice pentru îmbunătăţirea pieţii muncii din România.

Astfel, în planul atenuării deficitului demografic, este propusă adoptarea ţintei de 12 nou născuţi la 1000 de locuitori, care poate fi atinsă prin măsuri de optimizare a concediului maternal/paternal şi stimularea deschiderii de creşe şi grădiniţe.

În cel al creşterii atractivităţii pieţei muncii, se recomandă reforma fiscală, în sensul reducerii fiscalităţii pe muncă şi creşterii ei pe capital, îndepărtarea politicilor salariale de la obiectivul salariilor mici, dezvoltarea de politici sectoriale axate pe industriile cu salarii mari, consolidarea sistemică a învăţământului profesional, instituirea de programe de recalificare ţintite spre persoanele de vârstă mijlocie cu calificări reduse şi medii.

În cel al atragerii de imigranţi înalt şi mediu calificaţi necesari pe piaţa muncii din România, cercetătorii propun decidenţilor următoarele direcţii de acţiune: adoptarea unui cadru legislativ permisiv pentru atragerea de imigranţi, integrarea imigranţilor mai ales în acele oraşe mari, cosmopolite, în care statistic există deficit dramatic de forţă de muncă, dezvoltarea învăţământului STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics) în limba engleză şi atragerea de studenţi străini.

Lansarea studiului a fost salutată de reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi Inspectoratului General pentru Imigrări, prezenţi la dezbatere, diferite componente ale sale fiind apreciate ca pozitive şi pertinente de membri ai mediului academic, ai societăţii civile şi de reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatului.

Studiul „Impactul migraţiei asupra pieţei muncii la nivel european. Cum răspunde România noilor provocări” face parte din seria de Studii de Strategie şi Politici (SPOS) realizată de IER, cu scopul de a furniza elemente pentru fundamentarea politicilor postaderare şi a poziţiilor României vizând construcţia europeană. Din colectivul de cercetare au mai făcut parte parte Cornel Ban, profesor asociat la Universitatea din Boston, expert în strategii de politică economică în Europa de Sud-Est, şi Alexandra-Maria Popescu, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, specializată în domeniul minorităţilor etnice şi discursurilor politice extremiste.

Puteţi consulta studiul integral pe site-ul Institutului European din România.

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu