Jean-Claude Juncker, România, o oră și sute de întrebări

Vocea mea contează în Uniunea Europeană? Altfel spus, ca simplu cetățean, am vreun cuvânt de spus la Bruxelles? În România, potrivit sondajelor, părerile sunt divizate exact la jumătate. De aceea, un eveniment în care poți dialoga direct cu Președintele Comisiei Europene ar putea face diferența.

Joi, 11 mai, Președintele CE, Jean-Claude Juncker a avut o oră de dialog cu cetățenii din România în cadrul unei vizite oficiale menită să marcheze aniversarea celor zece ani de apartenență la UE, plus Ziua Europei. Discuția, alături de Corina Crețu, Comisarul european pentru Politică Regională.

Potrivit Eurobarometrului din toamna 2016 cetățenii români declară în proporție perfect egală că sunt, respectiv că nu sunt de acord cu faptul că vocea lor contează în Uniunea Europeană.

În schimb, în același sondaj, media UE 28 releva o proporție mai mare a celor care nu cred că vocea lor contează.

Nu întâmplător, rezultatele obținute, prin intermediul Eurobarometrelor, la această întrebare sunt cele care au determinat lansarea dialogurilor cu cetățenii de către Comisia Europeană în anul 2012. Au fost, de atunci, 5 ani de dialoguri: 50 între 2012 și 2014 (Comisia Barrosso II) și aproape 200 între 2015 și 2017 (Comisia Juncker).

După 5 ani, media Uniunii Europene s-a îmbunătățit, deși proporția răspunsurilor negative se păstrează, iar românii sunt pe jumătate convinși, pe jumătate ne-convinși de faptul că se pot face auziți.

Participanții aflați în sală, la dialogul cu cetățenii de la București, au putut răspunde aceleiași întrebări prin dispozitivele de vot electronic. Procentul de răspunsuri pozitive a fost mai mare, de această dată, puțin peste jumătate dintre cei prezenți răspunzând „da”.

Au fost peste 400 de participanți și timpul alocat a permis răspunsuri la aproximativ zece întrebări.

Dar ce anume spun cetățenii, astfel încât să se facă auziți? Ce au vrut să afle românii, în dialog direct, de la Președintele Comisiei Europene?

Întrebările au variat de la lupta anticorupție, Brexit, oportunități pentru tineri, probleme specifice ale unor sindicate sau organizații, până la relația cu Rusia și situația Republicii Moldova. Fără o anume temă predominantă, precum în cazul dialogului cu Frans Timmermans, când întrebările despre corupție și justiție au acaparat practic discuția.

Juncker a răspuns direct, la obiect, cu răbdare și cu umor. Întrebarea cu tema ce mai actuală a venit, paradoxal, de la un opincar și s-a referit la părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie. Vor mai pleca și alte țări? a vrut să afle meșteșugarul.

„Nu, vor vedea la autopsie că nu a meritat!”, a răspuns Juncker cu promptitudine.

La întrebările care vizau anumite teme punctuale, care țin de responsabilități locale sau naționale, Juncker a răspuns, așa cum a subliniat și în discursul din Parlament și cum a anunțat, de fapt, încă de la începutul mandatului: „Am hotărât ca această Comisie să nu mai intervină în toate domeniile vieții cotidiene a cetățenilor, astfel încât să ne putem concentra pe marile mize ale viitorului, în domenii în care Europa poate face diferența: relansarea investițiilor prin Planul Juncker, ameliorarea infrastructurilor sociale, a sectorului digital și al energiei.”

Au rămas întrebări fără răspuns? Cu siguranță, da. De altfel, ambii oficiali – Președintele Comisiei și Comisarul Corina Crețu – au admis că timpul este prea scurt și că frustrarea în rândul publicului este mare, dat fiind că mulți nu au mai reușit să adreseze întrebări.

Dar, matematic vorbind, este imposibil pentru un om, pentru doi sau chiar pentru 28 (câți Comisari sunt acum în Executivul de la Bruxelles) să răspundă la 200 sau la 400 de întrebări față în față, fie și în mai multe zile, nu doar într-o oră.

Se aude vocea cetățenilor la nivelul UE, în urma acestor dezbateri? Cu siguranță, într-o mai mare măsură. Chiar dacă, la un eveniment punctual, din 400 de participanți reușesc să ia cuvântul numai zece. Să nu uităm că UE dispune, în acest moment, de instrumente complexe de dialog și consultare cu cetățenii.

Întâlnirile care au loc în Statele Membre pot să ia pulsul preocupărilor din rândul societății și pot să aducă factorii de decizie mai aproape, fizic, de oameni.

Dar soluțiile eficiente, pentru cei care doresc să își facă vocea auzită, este să rămână în legătură prin social media și website-uri disponibile prin canale electronice, la orice oră, din orice colț a Europei.

Numeroase dialoguri cu cetățenii au loc acum prin intermediul Facebook sau Google Hangouts iar mecanismul solicitărilor prin email sau website este practic nelimitat.

Articol de Ioana Botezatu.